Poezie
Sonet 112
Prizonier în tine
1 min lectură·
Mediu
Nu-mi căuta conturul în retine
întors alene;
Pasul meu nu trece
pe sub balcon ades
și nu sunt rece
în vârful limbii
M-ai închis în tine!
Sunt prizonier
de azi,
de ieri
și mâine
voi fi același
pentru totdeauna:
ai să mă amăgești în vis
cu luna
ce-o latru, printre gratii,
ca un câine!
Nu plânge iarași!
Uită-te mai bine
ce strângi în brațe
și-ncălzești la piept,
ce râu sacerdotal îți curge-n vine
și cum, dintr-un donjon,
pe malul drept,
ca Iona - gardă
bolții palatine-
stau putrezit de ani și te aștept.
31 mai 2007 (Viena)
001.697
0