Poezie
Sonet 64
Unor critici necunoscuti
1 min lectură·
Mediu
Descind ca Sfântu\' Gheoghe din icoană
-Justițiarul mânuind o cruce
Și-o lance ascuțită- în răscruce,
Unde tâlharii îmi întind capcană
Și tremură-n tufiș făcând clăbuce;
Îmi scapără privirea a dojană
Iar ei, capituland, o iau la goană
Peste câmpii cu mințile năuce.
De-aș fi lovit cu fapta, asfințitul
L-ar fi privit din brazda unui plug
Și-ar fi hulit, înversunat, ursitul
Moment funest când ochiul lor pilug
Mi-a plănuit căderea și sfârșitul,
Nebănuind că pot să îi distrug.
001.419
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Vasiliu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 77
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Vasiliu. “Sonet 64.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-vasiliu/poezie/225203/sonet-64Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.