Poezie
Sonet 60
Poveste
1 min lectură·
Mediu
“Ca prin minune, luna, din fereastră,
Închipuie rostogolită-n unde,
Cu colți tăioși, de cremene, o punte,
Către palatul cocoțat pe creastă.
Călcând pe aer, tânărul pătrunde,
La miezul nopții-n turnu\'-n care adastă,
Sub un blestem, de-un veac, domnița castă
Și o sărută, tulburat, pe frunte.
Prin gene lungi îi scapără privirea
Și glasul de-ametist îl înfăsoară
În strai de mângâieri la risipirea
Cumplitei vrăji ce o ținea în gheară,
De-amar de ani.”...”E veche povestirea,
Și nici nu o aud întâia oară.”
5 ianuarie 2007
002.008
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Vasiliu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 84
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Vasiliu. “Sonet 60.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-vasiliu/poezie/223805/sonet-60Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.