Poezie
Sonet 22
Mi-e plămădită firea
1 min lectură·
Mediu
Mi-e plămădită firea dintr-o sumă
De minerale. Dragostea le-nmoaie,
Surpând efervescentă, în suvoie,
La temelia templului de humă,
Și le ferește luciul sub noroaie,
Iar mai apoi, paliria postumă,
În semn de întrebare, ca o gumă,
Cu pripa tinereții, le îndoaie.
De sapi în mine ocne abisale
Și mă forezi cu doruri si cuvinte,
Sub pasul tău, molatic și cuminte,
Le vei găsi topindu-se pe cale.
Le dăruiesc și îți aduc aminte
Că-s doar conglomerat de minerale.
001.375
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Vasiliu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 77
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Vasiliu. “Sonet 22.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-vasiliu/poezie/202805/sonet-22Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.