Poezie
Sonet 175
(CCLV)
1 min lectură·
Mediu
Îngăduie iubirii să-și prindă rădăcina
Sub geamul tău; va crește spre înălțime blând,
De-ți va țâșni din sfârcul înmugurit lumina
Pe trupul ei, și încă pe-atâta sub pământ.
La-nscăunarea toamnei s-o jefuiești de roade,
Să-i fermentezi păcatul în beciuri și s-arunci
Semințele pe brazde hrănite de hiade,
Ca să-ți răsară-n brațe, la primăvară, prunci.
Și florile și casa-ți, sub umbra-i vor încape,
Când malurile lumii de frig se vor surpa,
Când o sa-nghețe cerul și o să ardă ape,
De-ai să răspunzi iubito, răsadului cu Da;
De Nu , în ciuda firii, eu tot te voi iubi
Și-o să-ți acopăr ochii încet cu bălării.
27 XI 2008
001.729
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Vasiliu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 107
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Vasiliu. “Sonet 175.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-vasiliu/poezie/1811895/sonet-175Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.