Poezie

Primăvara

1 min lectură·13 martie 2008

Mediu

Se-anunță primăvara

Cu-n buzdugan de patimi

Și rații de căldură

În tocul de la uși,

Iar eu, ca niciodată,

De frica avalanșei,

Adulmec pe la colțuri

Cu palmele căuș;

Mă văd ca-ntr-o oglindă,

Cu venele deschise,

Foșnind de încordare,

Tristețe și de zel

Și-mi tatuez cu grijă,

În carne, la răscruce

De dragoste și viață

Nescrisă-un ghiocel.

Se-ntorc din nord, în stoluri,

Pe treptele de spumă

Mari păsări care-l poartă

Ca pe-o solie-n clonț,

Dar tu privești, rămasă

Sub lespede, în iarnă,

Cu ochi-adânci și umezi

Ca urmele de glonț

Și hotărăști deodată,

Cu glasul tău mai aspru

Ca fulgerul ce urcă

Mânia în Olimp,

Că zborurile-s frânte,

Miresmele - minciună

Și nu e primăvara

În mine - anotimp.

13 III 2008

001.909

Cristian Vasiliu. “Primăvara.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-vasiliu/poezie/1773229/primavara

Comentarii (0)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.