Poezie
Sonet 150
CCLIV
1 min lectură·
Mediu
Degeaba pui zăgazuri de silă și de sânge,
În nopțile de iarnă, la geamuri și la uși;
Sigiliul resemnării tăcute îl voi frânge
Cu un sărut și-n tine eu am să-mi fac culcuș.
Din camerele goale am să alung fantoma
De fum și mucegaiul întins de nenoroc
Prin umede unghere; voi răspândi aroma
Iubirilor și-n ziduri voi face seara foc.
Îngăduie-mi sederea: atingerea ușoară
Pe coapse te va șterge de urmele de praf
Iar visele dulcege, ascunse în cămară
De ani, cu cerbicie, le voi feri de jaf.
Iubirea e firavă și viețile sunt scurte;
Voi locui în casă cât îți voi face curte.
9 II 2008
034.996
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Vasiliu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 107
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Vasiliu. “Sonet 150.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-vasiliu/poezie/1767539/sonet-150Comentarii (3)
Autentifică-te pentru a lăsa un comentariu.
MVMVMaria Vâlcu✓Interesant... totuși, nu ai făcut cam multă lectură din Arghezi?
0
CVMa miram de unde si de ce Arghezi. Am recitit textul si m-am luminat... desigur \"mucegaiul\" a declansat reflexul scolastic ... :)
Cristi
Cristi
0
MVCristian, ma refeream mai putin la termenul \"mucegai\", deoarece mi se pare ca adie un vant de \"psalmi\". Dar este parerea mea, si nu as vrea sa te supar. Era o constatare, o intrebare, nu un repros. Scuza-ma, daca te-a deranjat! Poemul tau chiar mi-a pacut: imagini vizuale, metafore... profunzime!
Maria
Maria
0