Poezie
Sonet 127
Roma
1 min lectură·
Mediu
Ca mirul prin vitralii,-n zori, lumina
Brodată,-aprinde aura, și sfântul
De marmură dezvăluie cuvântul
Ce-alina boala, bléstemul și vina,
Iar sub cupolă se așterne tina
Procesiunilor de îngeri; vântul
Din orga catedralei smulge cântul
Și-n mine se ridică-ncet cortina.
În poarta zilei clopotul din dom a
Bătut pios ca să împartă mana.
Hulubii fug; mai dăinuie aroma
Imperiului în colbul gri și-un ban-a
Legat iubiri păgâne de Fontana
Di Trevi iar. Am să mă-ntorc la Roma.
23 noiembrie 2007
001.798
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Vasiliu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 79
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Vasiliu. “Sonet 127.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-vasiliu/poezie/1756513/sonet-127Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.