Poezie
Pseudosonet 128
Pe când era iubirea…
1 min lectură·
Mediu
Pe când era iubirea și primăvara-n toi,
Pe căile luminii vedeam în ochii ei
Ce se-ntâmpla în mine și continua în trei,
Ce se-nmultea cu unu și se-mpărțea la doi:
Un măr și așteptarea festinului sub tei,
Nedumeriți și mândrii, ademeniți de ploi
În dansul libertății, pe jumătate goi,
Pe jumătate demoni pe jumătate zei.
Dar astăzi, prea departe, m-am învelit în foi,
Cu sufletul sub talpă iar pașii tot mai grei,
Măsoară-n frunze timpul, la capăt de alei,
Acolo unde totuși, noi încă suntem noi
Și se întoarce-o clipă, în iris, un crâmpei
De Paradis: ea-i vie iar eu nu sunt strigoi.
27 noiembrie 2007
001.589
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Vasiliu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 106
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Vasiliu. “Pseudosonet 128.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-vasiliu/poezie/1755741/pseudosonet-128Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.