Poezie
Poveste cu un saltimbanc
1 min lectură·
Mediu
De-atâtea ori
În salt mortal,
Rostogolită printre nori,
La circ, vertiginos cobori
Ca un pumnal.
\'Þi-e zborul șui
Prin cerul drept,
Iar viața ta de viața lui
Se prinde, suplă ca un cui,
Adânc în piept.
El e frumos
Ca un Tezeu
Și-l ciopârțești de sus în jos
La brațul lui zâmbind duios
Și fals mereu.
Cât l-a durut
Că nu-l iubești
Tu nu vei ști, căci el e mut
Și sângerează pe sub scut
Când tu nu ești.
Dar va veni
Și ziua când,
De-atât vertij prin cerul gri,
Din turnul său el va sări
În gol, plângând.
Și mai apoi,
De-atâta nu,
Reprezentația de joi
Se va sfârși; nu vor fi doi
Ci numai tu.
.....................
Nu e târziu
Și nu visez.
Povestea asta eu o scriu
Juma\'te mort, juma\'te viu,
De la trapez.
Dar nu fiți triști;
E doar un banc
(Cum sunt atâtea despre Criști,
Nebuni, politică, artiști)
Cu-n saltimbanc.
033.452
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Vasiliu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 154
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 41
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Vasiliu. “Poveste cu un saltimbanc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-vasiliu/poezie/1734995/poveste-cu-un-saltimbancComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Cu drag,