Poezie
Sonet (CCCLII)
1 min lectură·
Mediu
Mă trag din stirpea unor nebuni ce-și pariază
Și sufletul și trupul în măsluitul joc
Al vieții și-n tăcere rămân pieziș de pază
În lumea răsturnată ce le-a căzut cu tronc.
Îmi caut aventura în burta de balenă
Și-mi exersez răbdarea întemnițând un drac
În mine însumi; moartea mi-a-nlocuit în venă
Tot sângele și-Itaca o voi găsi sărac.
N-am reguli, ci credințe și de aceea pașii
Pe care-i fac par dansuri în aer, fără rost,
Și de aceea șarja făcută de uriașii
Devoratori de creier mă va găsi în post.
Doar când nu va rămâne niciun pătrat 'nainte,
Eu am să cad cum cade și regele: cuminte...
00921
0