Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Sonet (CCCLI)

1 min lectură·
Mediu
Corăbiile noastre, făcute pentru haos,
Ce au rămas, prin toate 'ncercările, copii,
Au eșuat pe maluri atrase de repaos
Și-au început, sătule și calme-a putrezi.
Din lemnul lor, pe care s-au adunat în timpul
Vieții, cicatrice adânci de nenoroc,
Vor face, cu toporul uitării, în anotimpul
Căderilor de frunze, o hrană pentru foc.
Doar amintiri mai suflă câteodată în pânze!
Tu mai auzi furtuna? Și eu o mai aud!...
Comorile râvnite în vise nu-s ascunse
În liniște, iar marea e liberă spre sud.
Deci, părăsind în taină, pe înserate, portul,
Să mai sfidăm o dată, cu prora, orizontul!
011.078
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
98
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Cristian Vasiliu. “ Sonet (CCCLI).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-vasiliu/poezie/14168703/sonet-cccli

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Distincție acordată
@george-pasaGPGeorge Pașa
Un sonet în care forma artistică este fidelă conținutului. În versul al doilea, aș fi scris cu cratimă în loc de apostrof, adică „toate-ncercările” (de fapt, așa e corect). În versul 7, pare o ușoară pierdere a măsurii, însă știu că la lectură se pronunță prin elidarea vocalei, adică „uitării,-n anotimpul”.
În ceea ce privește conținutul, chiar dacă nu se aduc idei cu totul noi, totuși, paralela dintre destin și corabie, ideea eșuării în viață dublată de aceea a provocării destinului (vezi finalul) sunt structurate într-un mod personal.

M-am oprit aici, chiar dacă știu că aveți sonete la fel de bune sau mult mai bune.
0