Poezie
Sonet 262
CCCXXXIII
1 min lectură·
Mediu
Prea multă primăvară ca să mai trec prin noapte,
Când ploaia lasă-n aer infuzia de flori
Și, după insomnie, ca să m-adoarmă șoapte
De zburători și-un soare ca aurul, în zori.
Mă doare primăvara cum dor acele lucruri
Ce-n așteptări pioase prin cutiuțe torc
Și de a căror tihnă nu poți să te mai bucuri,
Căci ele fără tine prin timpuri se întorc.
Rătăcitoarea fiică mi-a reintrat în casă
Și sare despletită la pieptul meu pustiu.
De-atâta frumusețe și verde nu îi pasă
Că-mi amintește-n brațe cât sunt de trist și viu!
După dezghețul mării, ca un barcaz în port,
Ea se întoarce plină; eu nu mă mai întorc…
001.333
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Vasiliu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 109
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 14
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Vasiliu. “Sonet 262.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-vasiliu/poezie/14047557/sonet-262Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.