Poezie
Sonet 205
CCLXXXI (versuri pentru el)
1 min lectură·
Mediu
Ne-ngroapă avalanșa în patul tău. Prin coapsă
Mi-aleargă în zig-zaguri de-nfometare zimbru’
Dorințelor, dar carnea se-nchide a pedeapsă
Și îmi lipești sărutul de pleoape ca un timbru.
Cu nara fremătândă adulmecă; nu-i modru
De-ntoarcere în țarcul uitărilor de sine,
Chiar de îi mângâi fruntea, e negură în codru
Și simte vânătorul ce calea îi aține.
Aud detunătura reverberând în cuget;
Se clatină, dar peste zăpada ne’ncepută
Tu sângeri; se apleacă deasupra ta cu-n muget
Și-ți soarbe-ncet durerea din ochii tăi de ciută.
Însingurat și liber își domolește-avântul…
Iar între noi iubito, a împietrit cuvântul!
12.II.2010
001.658
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristian Vasiliu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristian Vasiliu. “Sonet 205.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristian-vasiliu/poezie/13928276/sonet-205Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.