Poezie
Nespuse
Irinei
1 min lectură·
Mediu
câteodată îmi vine să iau un cuțit
și să mă răfuiesc cu vântul
tot incearcă să te facă uitată.
câteodată îmi vine să-mi azvârl
ochiul stâng spre apus
să-l întemnițez într-un iris gri.
câteodată îmi vine să zbor
cu un bulgare de pământ la cer
să se contamineze și el de Real.
câteodată iau o frunza
născută moartă de toamnă
și încerc să-i picur câteva lacrimi
printre buzele-i abia deschise...
câteodată uit și topind fulgul de nea
alerg să-ți culeg trandafiri albi...
001497
0
