Poezie
copacul fara radacini
1 min lectură·
Mediu
Doar vreascu-mi prinde verde pal
si atarnand in apa clara,
incepe-a se-mbiba cu pietre moarte.
Nisip, in juru-mi, nu gasesc
pentru a scrie pamantului...
Dar ce ? Intreb cu scoarta-mi;
Sunt mut. Victima de carii.
Despuiat, imi intind frunzele sufocate
sa guste din povesti de mult trecute,
raul ma ia in curgerea lui
iar ochii-mi raman la radacinile iluzorii.
021.976
0