Poezie
Eram
1 min lectură·
Mediu
Noi! Eram doi străini
printre cuvintele
adormite în cer...
nu ne-am întâlnit niciodată!
nu ne vom întâlni niciodată!
Privindu-ne peste malurile vieții
ceilalți... vedeau un albatros în cer
și un albatros în adânc, oglindindu-se
uneori alunecam unul spre celălalt
hrănindu-ne, o clipă,
din luciul nemărginirii
fiecare cu inima celuilalt
Noi! Eram doi străini
albatroși care suferă,
nu s-au întâlnit niciodată,
nu se vor intâlni niciodată!
. . . . . . . . . . . . . . . .
pentru că azi,într-o zi oarecare de august
te-am strigat depărtărilor,
am plâns ca un copil ș-am tăcut -
sfârșindu-mă odată cu ploaia așteptărilor tale
022944
0
virgula intre subiect si predicat? Sau e un stil obscur in care acest \"ceilalti\" e vreo cheie mistica?
Poezia asta promitea, cu albatrosii care se oglindeau nul pe celalalt. Ai ales albatrosul pentru ca te-ai gandit la simbolurile pe care le-a adaugat definitiv Baudelaire acestei pasari?
Totusi punctuatia e execrabila:
hranindu-ne, o clipa
din luciul nemarginirii.
Deci ce propun eu:
-ia un indreptar ortografic, ortoepic si de punctuatie si informeaza-te.
-lasa deoparte ultima strofa daca vrei sa nu ai doar niste ganduri frumos exprimate, ci o poezie.
Daca rezolvi asta, daca voi putea vreodata sa-ti dau stele, iti voi da.