Poezie
Empirism
1 min lectură·
Mediu
Culeg florile mate ale toamnei cu mâna primăverii
Și fur onixul zilei, din pomi, în faptul serii
Contactul dintre sânge și aerul înmiresmat cu stele
Îl simt pulsând pe buze, printre săruturile grele
Acordul vioriu al limpedelor adieri cristalizate,
În freamătul întunecat al frunzelor înveninate,
Se-ndoaie sub vârtejul norilor ce se preling pe cer
O amintire vagă țipă, alunecând prin veșnicul eter
Și solul scâncește cu valuri lichide de pământ
Pe care înoată iubiri ascunse în ochi și în cânt,
Durerea atârnă de cer și-mprăștie o oarbă lumină
Ce se răsfrânge din pietre pe-o înlăcrimată retină...
012756
0
\"Culeg florile mate ale toamnei cu mâna primăverii\";
bine plasat în zonele nevăzutului palpabiș și acest rând:
\"În freamătul întunecat al frunzelor înveninate...\"
dar vezi tu cum e când aduni de-un poem... Îl poți aduna și din două-trei imagini... Prea-multul deranjează, nu însă și prea-concentratul...