Poezie
Elogia unei dilogii
1 min lectură·
Mediu
Nimfele-mbătrânite își vând sărutul ebenin
Și cărnile puhave pentru coconi de muște,
Efemeride-și duc aripa spre un ceresc destin
Accelerând suicidar în curbele prea bruște
Din asimptote strânse-n armuri strălucitoare
Se nasc sperietori de imanențe-naripate
Și nimeni nu se-ntreabă: totuși, de ce oare
Se taie singur cerul, netrebnic, pe la spate?
Chipuri abstracte se-ascund în lacrimi și ermit
Își zic încununate mândru cu laurii de ceară,
Fluturii morti își iau culori cioplite-n steatit
Și se-ncălzesc, topiți în sine, cu bomba nucleară
Gândiri coercitive diverg din pagini albe
Cât dumnezei se zbat captivi în paragraf
Iar \"eul\", doar o perlă printre imense salbe,
Rămâne zeul unic a tot ce-nseamnă praf
Fantasme curg năvalnic din ochiul încrustat
Pe focul ce-a-mpietrit în forme vii, lichide
Și-n inime de somn, în atrii, destrămat
Omul soarbe lumina ce-n suflul lui se-nchide...
002.268
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- coZma
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 136
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
coZma. “Elogia unei dilogii.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cozma/poezie/1746507/elogia-unei-dilogiiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
