Poezie
scrisoare veche
1 min lectură·
Mediu
Să nu te sperie moartea mea, plînsul să-ți fie
adînc și liniștit ca apa fîntînilor,
ca o dimineață căreia i-ai băut roua
și te-ai trezit. Cine să mă înțeleagă?
Doamne, am obosit să îmi tot repet greșeala,
să îmi tot uit numele.
Vreau să fiu
în a treia aripă a păsării.
În ochiul din palmă.
012.262
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Costel Stancu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 55
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 9
- Actualizat
Cum sa citezi
Costel Stancu. “scrisoare veche.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/costel-stancu/poezie/219474/scrisoare-vecheComentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
SPSPsilviu viorel păcală✓O poezie tare tristă dar cu valențe de rafinament. Undeva acolo este un filon.
0