Poezie
Gară pentru unu
1 min lectură·
Mediu
te aștept femeie – noapte albă la capătul căreia voi
afla numele singurătății - e frig în gară vagoane
pe întuneric au misterul cutiuțelor din
carton frumos colorate dar goale
ți-am trimis sufletul meu păstrează-l
neatins între florile de ceață ale uitării
iubește-mă cum luminează un licurici
o să mor în piept am o inimă de var nestins
oamenii îmi par înalți umbrele lor
lovesc norii și plouă vin vești numai tu
întîrzi batista colțul de rai nodul din gît
emoția de a nu te reîntîlni vino
cîinele încă își așteaptă stăpînul sub felinar
fluierături speranța mea trupul eviscerat
al unei picături de apă gîndul la tine
ferestruica prin care se strecoară
iubita acarului tic-tac tic-tac
miezul nopții umed ca sîmburele de
piersică scrîșnetul roților karenina
invoc eleganța sfîrșitului
tresar un tren voci zadarnic miros
parfumul altor femei tu nu cobori.
001842
0
