Cântec trist
Mi-e dor de zgomot de șoapte,
De buze, de câmp, de roșu aprins.
Mi-e dor de mireasma de noapte
A ochilor tăi adânci.
Te chem, te vreau aici în
Realitate
“Să fug cât mai pot”,
Îmi auzii gândul cum se certa cu sine.
Hm ! Ce prostie să fugi în ziua de azi.
Și chiar de ai avea spre ce să fugi,
Parcă, tot liniștea e mai
Terestra
M-ai făcut să privesc pentr-o clipă spre lume,
De aici de pe dealul meu albastru
Și nu-nțeleg de ce roua de pe sufletul nostru
E mai rece decât atunci... anume.
De ce
Vis de singuratic
Ce roză erai tu mai ieri
Și ce albastru mut am fost,
Îți căutam atent pe piele veri
Și-atât de des că te-nvățasem pe de rost.
Anost așa cum e o pânză
Sens unic
Femeie care-mi naști secunda
Și-mi interzici s-o văd cu anul,
De ce imi ceri să-mi storc mândria
Și să înghit cu tot paharul ?
Tu, care mi-ai
Egoism
Când am vrut să-ți fur o privire
Tu ți le-ai adunat pe toate și le-ai ascuns la piept,
Și m-am întors atunci spre mine
Și am văzut că sunt la fel de
