Însemnări aforistice XXXI

ce întâmplare, măruntele mele gânduri chiar lângă pagina ta în listă ;)
m-am oprit să-ți semnalez că asta mi-a atras atenția prin formularea condensată, clară și incisivă:
Ține de puterile sufletului să opui candoarea blazării și nu lucidității

\"Iti masori realizarile prin ceea ce ai sadit bun in sufletul altora.\"

\"Te evidentiezi nu prin ceea ce ai bun in tine ce prin ceea ce ai reusit sa faci bine in folosul tuturor.\"

\"Intelepciunea ta daca nu o imparti cu ceilalti e asemenea unui avorton.\"

\"Biografia autorului. O înfrîngere ce se resimte - răsfrîntă-n viața altora.\"
Fiecare trecere a noastră poate fi privită dual, înfrângere ori victorie. Eu cred că între polare, dincolo de universala lor conflictualitate sau intangibilitate, există o aceeasi esență, văzută din perspective opuse. Eu cred că viața altora răsfrântă în biografia autorului îi conferă acestuia posibilitatea de a crea o lume a lui în care, îmbogățit de reflexiile ca prin prismă a luminii albe, se poate scrie pe sine și în viață, și în literatură.

Am luat acest aforism privit și din celălalt sens. Mi-a deschis o privire eseistică, ceea ce înseamnă că se desfășoară cel puțin la nivel ideatic pe mai multe dimensiuni ale cugetului.

Și, deși am scris câteva cuvinte pe marginea \"biografiei autorului\", voi păstra pentru mine un alt aforism al său: \"Distanțele dintre oameni se crează și se măsoară cu pasiunea.\" E atât adevăr aici, încât include și dreptate și nedreptate ontologică. Dar asta este \"ironia sorții\", \"fără a îndura timpul, fără a-l îndurera, înduoișîndu-ne de binefăcătoare-i neîndurare\".

Ela

Semnul tău de apreciere, lăsat lîngă însemnările mele, mă bucură, Alin.

Adaosurile tale arată că ai fost în ton cu rîndurile mele și asta sporește încîntarea, Florica.

Ela, tu totdeauna ai promovat micile mele însemnări la ranguri personalizate. Ironia sorții e una părintească, ne mîngîie urechile înroșite (de pedeapsă, de rușine?).