Însemnări aforistice VIII

Singuraticul nu știe, refuză sau nu poate deprinde viciile care l-ar face cu siguranță sociabil. Efortul e orgoliul modestiei. M-ar plictisi să fiu plictisit. Frumusețea descătușază apele sufletului legate de vitregiile sorții. Cultul strămoșilor. Fiecare generație se bucură să capete învățătură repetînd invariabil greșelile înaintașilor. Aforismul - tremurul adevărului orientîndu-se după valoare. Ca om de lume dăruia cu mărinimie din plictiseala sa celorlalți. Jocuri de societate - plictiseală cu lustru. Omul e măsura tuturor lucurilor, chiar atunci cînd n-are nici o măsură. Vanitatea neîncercată de ambiția modestiei e încă una prea modestă.