Cornel Ghica

se pot aduce multe îmbunătățiri, unele chiar \"cu gust\" (mult mai) bun.
ai dreptate, țoiu\' e mult mai adecvat, decât pă\'ăruțu\', dar puțini mai folosesc în zilele noastre acest cuvânt (țoi).
pentru vremurile acestea, pa\'aru\' este cel mai uzitat (termen și recipient), la fel și termenu\' \"țuică\".
mă bucur că ți-o plăcut. când ne-om vedea (vreodată) îți ofei o sticlă cu țuică (de 40 de focuri - de regulă mă țin de cuvânt).

mulțumesc pentru trecere, citire și comm.

cu respect, Cornel Ștefan Ghica

da, brusc! și fără somație
interesant și frumos acest dumnezeu la nostru, al poeților; începe să ne placă.

mulțumesc pentru trecere, citire și comm.

cu respect, Cornel Ștefan Ghica

chiar mă gândeam cât o să mai \"reziști\" fără să fi (iarăși) în centrul recomandatelor.
numa\' că, de data asta, acest text \"înstelat\" nu se ridică la nivelul pretențiilor (noastre) vis-a-vis de tine, de poezie, de actul creației.
nu înțeleg de ce \"îmi arăți un drum închis, o dimineață în care dispari / și totul se cutremură în corp\" sau \"nu mai poți clinti nimic, nu poți merge în urma peștilor / te îngropi în tine ca-ntr-un nisip adânc, ud\", ar reprezenta o bază de la care un editor ar face un astfel de gest, recomandând un astfel de text.
de la \"nu știu ce să faci mai întâi, știi ce a visat copilul\" (poezie pe care - io - aș fi \"reco\" cu multă plăcere și responsabilitate), din păcate, vocea ta a scăzut (din ce în ce) în intensitate și mesaj.
îmi pare rău că treb\' să-ți spun asta.
(bănuiesc că) ceva se-ntâmplă cu tine. sper să-ți revii și să înțelegi.

cu respect, Cornel Ștefan Ghica

cred că ne iei la mișto; cel puțin asta este senzația mea citind o astfel de \"poezie\".
sunt un limitat în percepții și nu-nțeleg de unde (naiba) \"m-ai lepădat / de sub cingătorile lacrimii\".
nu știu... poate \"acel țipăt al tău (care) îmi împletește cununa tăcerii în trei / acea clipă în care zgâriat-ai spatele sorții\" să mă lămurească.
\"suspect\" de prost-scrisă.

condiție (existențială): mămăliga să fie galbenă (cât mai galbenă); la nevoie pot fi chemați și vecinii cu două, trei, chiar patru mămăligi (tot mai galbene).
a doua condiție (existențialistă): un pa\'ar de vin roșu, recomandat de prea prea fericiții.


îți mulțumesc pentru trecere, citire și comm.

cu respect, Cornel Ștefan Ghica

ioana adina,

amu, (noi) doar ne imaginăm cât de pro-fund și adânc era gându\', cum arăta \"dimineața\" și cine ar (putea) fi \"țăranul\".
e simplu.


silviu,

depinde:
1. din ce parte (a corpului) curge sudoarea.
2. cât de mare e ogorul cu pricina.
3. cât de ortodoxă este poziția.

vă mulțumesc pentru trecere, citire și comm.

cu respect, Cornel Ștefan Ghica

nu sunt încurcate. încearcă și tu.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

(deocamdată) asta e TOT ce mai pot face: să transmit mesaje, să vorbesc / scriu neconvențional.
nu știu ce se (mai) întâmplă cu noi, dar e o \"dimineață\" plumburie în lumea noastră.

îți mulțumesc pentru trecere, citire și comm.

cu respect, Cornel Ștefan Ghica

parcă ar fi un oblio-beatles.
în opinia mea, poezia începe de la \"și totuși / nu știu de ce am sentimentul că s-a terminat o altă zi de filmare am trecut preselecția am citit scenariile până acum am / jucat prima zi de școală\". și tot de acolo descopăr un cadru poetic bine pus la punct, un autor cu un talent aparte, o poezie creionată doar din detalii esențiale unei admirabile desfășurări.
sunt multe pasaje foarte bune, din punctul meu de vedere. în mod deosebit, am remarcat \"în acest timp tăiau orice cadru în care noi puteam fi aproape iasomia mirosea a revoltă dar eu credeau că este o sticluță de parfum scăpată pe dalele de piatră albă // un alt vatman aprinde felinarele uitând de tramvaie / ceasurile își mușcă turbate limbile / mergem ținându-ne de mână în sens invers pe strada plină de mașini de epocă\".
felicitări. o poezie care, dacă ar fi puțin re-aranjată (mai ales primele strofe tăiate), ar putea fi recomandată. merită.


cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

sunt \"Diverse\" în care ne putem re-găsi \"zi de zi\".
o personală \"înghițită în sec\", bine gestionată în descriere și sens.
interesant tușul-idee cu \"ultima bere l–a desăvîrșit\".
frumos.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

din această \"Murire\" mi-o plăcut \"și nici măcar nu-mi mai pasă\", precum și primele trei strofe (bine-scrise, în opinia mea).
în rest, te pierzi în detalii care nu (mă/ne) mai interesează. nu (mai) stă nimeni după \"era atât de singură / atât de neajutorată și mică / tot mai mică mai slabă / mai ștearsă\".

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

da, un \"tablou viu\", într-o continuă mișcare a înțelesului, un spațiu limitat, până la urmă, undeva \"între cauză și efect\".
mi-o plăcut ansamblul, deși n-am (prea) înțeles de ce l-ai încadrat la \"poezii de dragoste\".
am reținut, ca formă bine-gândită din punct de vedere al imaginii-mesaj, \"așa înțeleg pentru ce oamenii / nu mor la primele vorbe scăpate din gură / și păstrează hârtiile mult timp după ce au înțeles / că scrisul se face vizibil numai în foc\".
frumos.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

iolanda,

\"Magnifico!!\", aș spune, de data asta cu un pa\'ar de J&B în mână.
interesantă și ademenitoare încercare de comm; mă gândesc ce-aș putea alege din el.
nu nevoie să-mi \"cauți\" mulțumiri; Plăcerea a fost (și) de partea mea.
încântat de prima ta vizită.


andrei,

este (oarecum) o dedicațiune. o încercare (mai mult sau mai puțin) poetică de re-găsire a Bărbatului și a Femeii.
e bine, din când în când, să spargem ceapa cu pumnul.


vă mulțumesc pentru trecere, citire și comm.


cu respect, Cornel Ștefan Ghica

cu excepția versului 8 (care, din punctul meu de vedere, nu-și are rostul, diluează - poți să-l tai dacă vrei) întreaga poezie reușește să transmită o stare (retro, aș spune) și-o imagine-mesaj în care re-găsim un timp al \"adolescentismelor\" noastre pre-revoluționare.
mi-o plăcut și modul în care ai spus-o( scris-o, comis-o). am regăsit și-un principiu sănătos: \"tu fă bine. și dă-i-o practic. acasă. altfel o va da el. oral. în oraș\".
frumos.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

o poezie-ecuație cu un grad (de rezolvare-înțelegere) ce poate fi stabilit în funcție de nivelul de percepție al fiecărui cititor. pare un text bogat în formule vechi, re-așezat într-o formă nouă de prezentare din punct de vedere stilistic.
de remarcat muzicalitatea. mi-o plăcut, în mod deosebit, finalul cu acele \"două raze de sferă și-o siglă de imposibil se face nod pe clipă\".
frumos.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

se simte tristețea, deși ai crezut \"că păsările / au propriul lor timp / mai înalt decât moartea\".
e o poezie scrisă într-un răsărit dureros; o poezie egală cu Dumnezeu, egală cu moartea împrejurului nostru, egală cu zborul, cu aripile care rămân în urma unei vieți, frânte de însăși libertatea re-dată lumii după chipul și asemănarea noastră.
exclent.

cu stimă, Cornel Ștefan Ghica

angela,

am înțeles și mi-o plăcut proiecția ta. am încercat (doar) să duc mai departe imaginea, din propria-mi stare.


liviu,

ai dreptate. întreaga strofă (cam) poticnește toată desfășurarea firească a poeziei.
ești un cititor experimentat, care sesizează (cu ușurință, aș spune) zonele cu disconfort poetic. o să țin cont de părerea ta.

vă mulțumesc pentru trecere, citire și comm.

cu respect, Cornel Ștefan Ghica

de multe ori e bine (pentru noi) să nu mai facem nimik.
de cele mai multe ori (parcă) e bine să nu știm că nu știm nimik.
(însă) de fiecare dată eternitatea e DOAR a noastră; reprezintă timpul nostru de reacție între naștere și viață. un nimik, până la urmă, de care treb\' să ținem cont atunci când suntem sinceri (cu noi).
cred că (mi-)e suficient \"Doar noi am mai rămas\".

îți mulțumesc pentru trecere, citire și comm.


cu respect, Cornel Ștefan Ghica

ca să nu fiu penibil și plângăcios: nu fac decât să închid un cerc și-o ușă (în urma mea).
visează, omu\', da\' mai și trăiește (altfel).
sunt aici, jonele. nu plec, da\' (parcă) nu m-aș întoarce.
să lăsăm să treacă cometele prin ne-universalul nostru. e noapte, încă. mai avem timp.


cu respect, Cornel Ștefan Ghica

mă bucur că ți-o plăcut această ultimă poezie.
(cred că) aici închid cercul. sunt obosit, lehămit și plin de frustrări.
încerc să trag ușa în urma mea, să nu trezesc nici morții vii, nici \"mari poeți\", nici libelulele, să las deoparte acest împrejur înțepenit și prăfuit, să ies și să respir aerul proaspăt al ne-universalului.

îți mulțumesc pentru trecere, citire și comm.


cu respect, Cornel Ștefan Ghica