Poezie
Respirație verde
1 min lectură·
Mediu
greul tăcut apasă tristețea lumii în ființe
ce-ar mai putea oferi schimbului și formelor sale grotești
e un spațiu închis în deschideri de aripi / cuminte
inhalez o victimă din idei
și privesc
prin sticla verde / ciobită /
se-mparte zborul în treceri. de la unul la celălalt
zboruri verzi / tăiate dintr-o singură suflare
oameni așteptând tăcuți zboruri și nimic
sfinți mucegăiți pe-o coajă de pâine
uscați și chirciți
nimic din care să ne atragem
sau să ne respingem în vreun fel
doar greutatea acestei lumini
pâlpâind răceală și nimic
treaptă cu treaptă
mizerie și liniște
treaptă cu treaptă
nimic din nimic
până sus
* * * * *
dumnezeul-om mi-a spus respirând că a privi înseamnă gândul ochiului într-un anume și unic sens
iar eu i-am răspuns sufocându-mă că a gândi înseamnă a refuza privirea într-un anume și unic sens
și-atunci dintr-un timp încruntat și feroce și-a umplut plămânii cu aerul tot răcnind către mine
„doar gusturile nu se discută!”
eu sictirit amețit de mirosuri am răspuns lehămit
„ce știm noi despre gust
când mâncăm doar căcat?”
* * * * *
șuky,
în interiorul lor cuvintele
au un miros de întrebare ne(s)pusă
033.524
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cornel Ghica
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 195
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 32
- Actualizat
Cum sa citezi
Cornel Ghica. “Respirație verde.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cornel-ghica/poezie/1757441/respiratie-verdeComentarii (3)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
MNMNmarius nițov✓Imaginea deznădejdii în aceste versuri e dureroasă, singura nădejde dialogul cu dumnezeul-om, chiar dacă \"gusturile nu se discută\"!
0
CSstrofa 3 imi place mult.apoi palpaind raceala cu miros de intrebare.inhalez victima f ingenios.
mcm
mcm
0
CGmarius,
deznădejdiile nu pot îmsemna realitate. ele sunt (mai degrabă) rodul imaginației, nu al respirației noastre întru realitate.
ai observat bine acele \"gusturi care nu se discută\"; datorită acestor \"gusturi\", aiurea înțelese, ni se \"trage\" ne-înțelegerea lumii, a realității, a naturii noastre umane.
(poate că) nădejdea unui dumnezeu-om mai poate determina, dar nu în totalitate...ci doar poate creiona (în sensul liberului arbitru, de care mi-e scârbă că poate avea - întotdeauna - un sens) aceleași începuturi repetabile într-o \"liniște respirabilă\" până la sfârșit.
carmen,
imaginea-mesaj din strofa a 3-a mi-o fost dragă (încă de la-nceput), iar \"victima din idei\" mă bântuie de vreo 10 ani; acu\' sper să fac și (yo) o respirație \"gând la gând\".
vă mulțumesc pentru trecere și pentru citire
cu stimă, Cornel Ștefan Ghica
deznădejdiile nu pot îmsemna realitate. ele sunt (mai degrabă) rodul imaginației, nu al respirației noastre întru realitate.
ai observat bine acele \"gusturi care nu se discută\"; datorită acestor \"gusturi\", aiurea înțelese, ni se \"trage\" ne-înțelegerea lumii, a realității, a naturii noastre umane.
(poate că) nădejdea unui dumnezeu-om mai poate determina, dar nu în totalitate...ci doar poate creiona (în sensul liberului arbitru, de care mi-e scârbă că poate avea - întotdeauna - un sens) aceleași începuturi repetabile într-o \"liniște respirabilă\" până la sfârșit.
carmen,
imaginea-mesaj din strofa a 3-a mi-o fost dragă (încă de la-nceput), iar \"victima din idei\" mă bântuie de vreo 10 ani; acu\' sper să fac și (yo) o respirație \"gând la gând\".
vă mulțumesc pentru trecere și pentru citire
cu stimă, Cornel Ștefan Ghica
0