de bântuială

Imi place poema ta, foarte frumos conturata. Imi plac in mod deosebit versul \"versurile lor merg cu metrou\' sub tălpile secerate prin arșița întorcându-se cu fața alergând obosită în mâini\" si imaginea cu libelule, ai niste metafore interesante abordate aici. Totusi titulul mi se pare cam ciudat, in rest poezia e placuta la citit.

Cu prietenie, Diana

Domnule Ghica am ajuns si eu fugind printre versuri ca in fata unui mare invatator care ne arata calea pe care trebuie sa o parcurgem, dincolo de liniile de metrou si de praful lasat in urma de vorbe. Este cald si este bine aici la dvs. Iar mie mi-a placut \"căldura se lasă-n sunete lungi cât-o vară care nu se mai termină nici într-o poezie scrisă de nebuni\"... este frumos aici

Cu drag,
Cristina

anaid,
bantuiala (uneori) e ciudata si agresiva, obosindu-ne (pe noi cei poeti si ne-poeti) pana la obsesii, pana la intelegeri contorsionate si manifestari deviate aiurea prin gunoaie. caldura asta (cred ca) ne-a obosit in ultimu\' hal (pe toti). sper sa (ne) revenim (cu totii).

mi-a facut placere sa te intalnesc in pagina mea.

cristina,
nu treb\' sa fugi printre versuri si sa vii in fata unui (mare) invatator. (noi) nu aratam cai de parcurs. (in cele mai fericit caz) noi delimitam teritorii.
numa\' ca (de multe ori) ne bantuie o ciudata schizofrenia-poetika si nu mai suntem in stare (nici macar) sa bajbaim in juru\' nostru, la doi pasi shi-un cuvant.

onorat de prezenta.

va multumesc pentru trecere si pentru citire.

cu stima, Cornel Stefan Ghica