Altarul râvnit
Te văd prea rar, și ți-aș scrie mai des - te-ai cuibărit sub gândul meu și acum stai ca o icoană în sufletul meu. Te-aș lua cu mine prin toată poezia; în noapte, umbrele noastre se pierd pe
CCCorneanu Antonio CiprianHai cu cafeaua
Amară cafea, dulce e doar amintirea iubirii de ieri. Cafea tainică, ochii tăi adânci mă sorb, dorul se aprinde. Un strop de cafea, dorul miroase a tine, tăcere arzândă. Din ceașcă spre
CCCorneanu Antonio CiprianÎn bezna gândului meu
Respiră-n mine sângele tău aprins, cald, cerul se topește. În palma mea stai ca un timp neînceput, nesfârșit te simt. Ochii tăi fac scrum, în mine se-aprind focuri ce nu se sting:
CCCorneanu Antonio CiprianMăslinul
Sub soarele veșnic al Mediteranei, măslinul își înfige rădăcinile în piatră ca o inimă care sfidează moartea și își prelungește bătăile dincolo de timp. El nu-și șoptește anii, ci mileniile. Din
CCCorneanu Antonio CiprianMantra iubirii
Te chem acum. În numele iubirii. Apari aici. Respiră prin mine. Arde în mine. Fii în mine. Cuvântul meu e templu. Tăcerea mea e jurământ. Prezența ta - împlinire. Noi doi
CCCorneanu Antonio CiprianUmbrela galbenă
Ploua. Dar nu tare. O ploaie blândă, ca un gând rătăcit, sub umbra timpului ce spală urmele întrebărilor pe care nu le-am știut rosti. Sub pânza galbenă ce ne-mpletea pașii, ne sincronizam,
CCCorneanu Antonio CiprianZâmbetul meu e busola ta preferată.
Zâmbetul meu e o busolă, după care te ghidezi în iubire, ca și cum nordul ar fi un dor, iar sudul - o promisiune nerostită. Pe harta inimii tale nu există granițe, doar valuri care se izbesc de
CCCorneanu Antonio CiprianRătăcire
Sub bolta sufletului meu ard tăcerile şi dorurile tale, dar tu renaşti ca un Phoenix prin văzduhul inimii mele, rătăcită-ntr-un sărut.
CCCorneanu Antonio CiprianÎn camera pleoapelor tale
În camera pleoapelor tale ziua se naște încet ca o respirație uitată între două lumi și se prelinge peste pielea luminii, unde nuanțele nu mai au nume, dar încă dor. Tăcerea ta nu e liniște, e o
CCCorneanu Antonio CiprianCarpeta din petice de iubire
Aș vrea să mor într-o zi de vară, ca să mă ascund sub umbra gândurilor voastre - și fiecare amintire, cu mine, care s-a cuibărit prin sufletele voastre, să fie ca o sticlă de apă, rece-rece, ce
CCCorneanu Antonio CiprianCu tine
Cu tine nu e nici început, și nici sfârșit. Nici măcar un salut, nici adio. Doar un simplu perpetuum mobile ce-mi străbate colțurile de suflet, răspândite în toate încăperile lumești - aici și
CCCorneanu Antonio CiprianZàmbetul tău
Zâmbetul tău angelic, schiţat ca un nor cu forme divine, conturat original de vânt, fără retuşuri migălitoare, dând putere curcubeului, inundă sufletul, pedepsindu-l la nemurire.
CCCorneanu Antonio CiprianO vară cât o viață
Am fugit cu tine-n seară, Pe-o plajă fără nume, Sub lumina lunii clară, Ne topeam, ca marea-n lume. Ai zâmbit și s-a topit Umbra nopții pe cărare, Pe nisipul aurit Ne-am iubit fără hotare. O vară
CCCorneanu Antonio CiprianPe strada ta cu flori
Mă pierd adesea-n pașii tăi, Ca-ntr-un refren ce nu se uită. Ești dorul meu din anii-nalți Și bucuria netrăită. Când râzi, se-aprind felinarele, Și lumea-ntreagă e decor. Tu ești răspunsul verii
CCCorneanu Antonio CiprianTăcerea din bucătărie
Fierbeau cartofii, iar tu frământai cu gesturi venite din altă poveste. Eu stăteam pe marginea lunii și-ți urmăream mâna cum despica pătrunjelul, ca pe un vers obraznic, crescut în abis, iar sarea
CCCorneanu Antonio CiprianAzur
Aș vrea să mistui lipsa ta, cu o torță aprinsă din inima mea, să spintec, în flăcări, tsunamiurile tăcerii și valurile de dor ce-mi străpung ființa, iar după furtuna răzvrătită a vastului ocean de
CCCorneanu Antonio CiprianSâmbăta
Poate-o fi sâmbătă, o zi ca oricare, dar tu ți-ai croit din gândul meu o fugă la Marea Neagră, unde valurile-mi șoptesc numele tău pe fiecare plajă, pe fiecare stâncă. Te-ai cuibărit ca un ecou
CCCorneanu Antonio CiprianIubește ca'n „Liceenii”
Într-o lume plină de “scroll” și “swipe”, iubește ca-n “Liceenii” - puțin spus, mult simțit… când o privire valora cât o promisiune. “Oare mai există iubirea asta?” Da, mai există. Nu o găsești în
CCCorneanu Antonio CiprianNecesitatea
Cât de necesară e privirea asta. Pentru o primă îndrăgostire și ultima pe care s-o iubești. Același fenomen sortit de fiecare dată când te revăd. Rațiune și simțire, ambele amestecate'n van, dar
CCCorneanu Antonio CiprianAlchimistul cuvintelor tăcute
Există poeți ce-și scaldă gândul în cerneală și exist eu – un poet ce nu scrie cu tuș, ci cu pașii rătăciți ai umbrelor, cu doruri rămase-n prag și cu amintiri ce îngenunchează în șoapte. Eu nu
CCCorneanu Antonio CiprianAutograf
Într-un fel sau altul, prin universul întâmplărilor imprevizibile, amprenta pe care o vei lăsa, zănatic, în tot ce vei iubi - va purta semnătura mea.
CCCorneanu Antonio CiprianDe ziua ta.
Profit de ziua ta — astăzi, să îți așez pe umeri un gând de lumină, și să-ți șoptesc, în taină, poemul pe care ți l-am țesut din așteptare. De ziua ta, îmi las dorul să curgă ca un vin
CCCorneanu Antonio Ciprian#35
Nu am manual de utilizare, dar am un suflet plin. Plin de zdrelituri nobile, de doruri neterminate, de iubiri ce n-au cerut niciodată garanție, de vise ce se sting greu, de ambiție ce nu
CCCorneanu Antonio CiprianIarna asta
Știu că m-aș putea înzăpezi în șirul gândurilor tale, seară de seară fără-ncetare; și înghețat de tot, de tot ce mă-nconjoară, mă prefac într-un bulgăre și încep a mă rostogoli în
CCCorneanu Antonio CiprianUltima rugăciune
Mă tem că ultima ta privire va fi prima rugăciune rostită în taină la fiecare intrare în catedrala amintirilor. Îmi port mantia gândurilor cu tine prin același ținut pustiu, căci aici,
CCCorneanu Antonio CiprianEbrietate specifică
Mă strecor încet pe bulevard, noiembrie aleargă ca un nebun. sub paşii mei, lumea prinde contur... ce noiembrie mahmur.
CCCorneanu Antonio CiprianGânduri de seară
Mă cufund într-un somn agitat Cu gândul la tine - Cutreier patul de la nord la sud Şi într-un vis de la est la vest. Nu mai există latitudine în sentimente Şi nici longitudine în ceea ce
CCCorneanu Antonio CiprianTimpul ei
Ți-am smuls singurătatea Din colțurile sufletului tău Și-acum, spune-mi te rog... cât e ceasul? Din zori, am înșfăcat răcoarea dimineții Și ți-am pavat patul în care stai tolănită... Tu mi-ai
CCCorneanu Antonio CiprianIanuarie
Se varsă noaptea pe alte nuanțe - Atâta iarnă și tăcere e în noi... Mă zdrelesc încet în romanțe - Căci ianuarie ne cuprinde pe amândoi.
CCCorneanu Antonio CiprianFurtuna ei
Îmi place să te sorb din priviri... Mi-am aruncat privirea către tine Și ai naufragiat prin tăcerea sufletului meu Ca un taifun pierdut printre ruine.
CCCorneanu Antonio CiprianPoezie fără miopie
Târziu mi-am dat seama... Ca să împletesc poeme Am nevoie de ochelari - N-am să te mai pierd din vedere.
CCCorneanu Antonio CiprianNoaptea mea
Când ceru-i negru ca smoala Și otrava visului Scuipă strigăte desculțe Din care boala se hrănește, Atunci sunt dezmembrat Din umbra ecoului meu.
CCCorneanu Antonio CiprianNoaptea mea
Sub masca nopții ancorez razele lunii`n părul tău; atât de sublim, chipul tău îmi cotrobăie prin sertarul ultimelor sentimente și-mi mângaie dorul ce spre tine se
CCCorneanu Antonio CiprianDoar tu
Am visat că sunt Zeu și-aveam aripi Cu care zburam Deasupra timpului Și numai un gând mă Purta in văzduh- -gândul la tine.
CCCorneanu Antonio CiprianSingurul sarut
Sunt mulți cei care ți-au sărutat buzele și s-au înfruptat din ele; și aceia, care au îndrăznit să-ți sărute obrazul, au fost câțiva, dar totuși, atât de puțini... puțini au contenit să-ți
CCCorneanu Antonio Ciprian