chiar înainte ca diavolul să audă că am murit

mi-am luat aerul rave câteva replici de agățat şi am alergat la terasa din colț unde timpul își devorează copiii la o cinzeacă pe care o sorbi de parcă e aqua vitae sau celestial liquor în jur aceiași ocnași fugiți de viață ca jean valjean de galere toți eram atrași de aceeași insulă paradisică ce atârna de tavan ca un candelabru de cristal o insulă prin care curgea lapte și bere și un râu de absint insula asta nu o găsești pe booking.com și nu ajunge pe ea decât o mână de aleși abia am făcut rezervarea că taximetristul a și sunat la interfon hai dom’le că plânge după tine și plaja și valul și baiadera din polca lui johann strauss cerul era acolo atât de transparent încât îl puteai vedea pe d-zeu în hamac cântând cu vocea lui frank sinatra killing me softly de fapt cerul întreg o luase razna și parcă tăcerile tale erau mai căutate pe rețelele de socializare decât citatele din arsenie boca of tăcerile astea m-au convins să merg la alcoolicii anonimi și tot ele m-au învățat ce să îi spun diavolului când o să mă întrebe dacă am murit