Constantin Enianu

În anul 1517 la creștini ( la islamiști 895, iar la azteci, a 12-a casă), religia și puterea guverna arta și cultura, în Europa și în lume. După unii istorici și critici de artă, chipurile

Estetica, ca disciplină filosofică specifică, deși preocupări în domeniu există din antichitate, s-a constituit în sec. 18, când A. G. Baumgarten îi dă denumirea pe care o cunoaștem astăzi în

Jacob Levy Moreno, sociolog și psihiatru american, originar din România, este creatorul sociometriei – o teorie și un grup de tehnici și procedee pentru măsurarea unor elemente de psihologie

esența lui iese din izolarea unde era ținut ca minereurile în adâncuri și cu sensul la locul de origine dar energia i-a pus creierul la treabă alimentat cu entuziasm a emis o

Gotama, inițiatorul buddhismului, s-a născut în nordul Indiei în sec. VII î.Hr. La vârsta de 30 de ani a plecat în căutarea adevărului, pentru el și pentru ceilalți. După 6 ani de căutări a

Mahatma Gandhi șapte păcate sociale 1. bogăție fără muncă 2. plăcere fără conștiință

lumea-i lume cum o știe cel lucid din veșnicie veșnicia este proba geniului ce-și bate toba ce-i comun la mulți împacă pe mărunți cel

Dacă egoismul reprezintă primum movens al acțiunilor omenești, aceasta poate fi o idee baconiană de filosofie a omului care se cuvine a fi relevată. În cest sens, Francis Bacon a scris „Despre

Din perspectivă filosofică, «fenomenologia», prin Edmund Husserl, constituie emergența dezvoltării perpetue a științei – mai cu seamă a etajului teoretic al științelor naturii, precum și

au privit agapa secretă din biserica milaneză cu persoana imberbă din dreapta bărbatului imberb cu ochii închiși lămurit parcă de sindromul primar al sciziparității la rosslyn chapel

Să fiu modernist sau postmodernist Și prefixe de soi să invoc în creații Ca timpul meu să dispară simplist Cu lumea avidă de alte situații… Epifenomene prin retine pătrund Adânc în suflet să

a trecut apa peste tulpina doborâtă cu dinții în urmă nu s-a uitat să vadă ce se întâmplă precum nebunul căruia nu-i pasă ce face cu mâinile un trecător i-a zis altuia că e bun ce a făcut

nu-i plăceau zilele din vina cataractei iar nopțile le aștepta cu teama că se visa bătrân într-o noapte a visat că era copil și își distrugea toate jucăriile dimineață jucăriile păstrate

antistene putea să-l numească plato nu vasile cum îi zic vecinii cimitirului de automobile unde fantomele stau pe capote și așteaptă noi mărci să apară vasile când avea vizitatori dădea din

Filosofiile existențialiste apar fie ca descrieri psihologice și morale ale sentimentului existenței (Jaspers) așa cum se manifestă el în situații limită (supremă ignoranță, grijă, angoasă,

Friederich Nietzsche în „Cazul Wagner“, fuge de morală pentru că este bun (cf. „Sonetul LXVI“ de Shakespeare, unde se relevă teama cinstitului de cinste, slujirea neomeniei de către bine, împlinirea

„Experiența poeziei deschide perspective către viața supremă a spiritului. Dacă nu ne pricepem să le recunoaștem, încântarea poetică nu se mai deosebește prin nimic de satisfacțiile cele mai

teribile pasiuni umane din verde și roșu Vincent van Gogh a scos când luna cu fața albă se-ncrede nopții alinate de gândul fălos peisaje de alean cu fior ce rămâne ca după sărut de iubită

ce vrea simțirea s-a sfârșit de-acum gândirea dezlegată desfide pasiuni ce au zdrobit cu rătăciri o bună judecată peste creștet zboară gândul dacă-l tragi pe trup armură încet-încet ajungi la

\'\'ești în țara berei blonde și-a cârnaților cu piele\'\' dar o grijă ai sub sonde care sorb țițeiuri grele energia lor străbate numai dacă știi distanțe de foraj când dai din coate și

Seducătoare ca frumoasă… În noapte grațios pătrunzi Cu toată forma ta în casă Și conținut ce nu ascunzi Lumină dai fără lumina Pe al tău corp luată-n zi Iar admirația mea e vina Dorințelor

nu sta sub suveranii de provincie căci lumea de aici are forța ei ușorul rost cu scopuri de o uncie să-l laude naivi jertfiți ca miei din amestec de sorți în osanale viața își alege cale

Ca Mimnerm cânți iubirea și nostalgia, Dar tresalți frenetic în recuzita rotită De femei ușoare grele prin orgia Patimei de vinuri cu plăceri ispită… În dezgustul de nopți te înclini La