Constantin Codreanu

La prima vedere pare un manifest al unei secte:), dar, apoi, cumințenia citirii umple de focul politeist coborât de cel răstignit de vulturi, monoteizat la rându-i de metonimia minunii de a spune frumoase și încântătoare ne-adevăruri.

Deosebit!:)

Cu drag,
Constantin

Un anunț de angajare pentru care angajatoul însuși postează scrisoare de recomandare, poate-poate se oferă cineva să se angajeze:).

Cu drag,
Constantin

De vreme ce vorvbim de marca de înghețată, atunci e frigida, fără femeie, parcă...

Thais, prima dată aici și mă bucur că ți-a plăcut finalul, iar cu spatele stau ca un Rac sadea ce sunt:)!
Mă gândesc ca odată cu biografia o să schimb și poza, asta dacă o să pot scrie și eu ceva între timp.

Cu drag,
Constantin

Deși nu sunt fan Pavel Stratan, văd aici o continuare demnă a cântecului lui cu \"tata\", nu mai știu cum se cheamă, doar că la tine aerul e mai cinic decât la Stratan.

Sperând să nu te supere interpretarea mea stratanică, cu drag,
Constantin

P.S. \"Polița\" e totuși \"poliția\" care îți verifică polița de asigurare nu?:)

Adela, în fuga unui \"luni nebun\" remarc coloristicul mistic și de poveste în același timp din

\"încă nu au dat copci în styxul
cu pești multicolori\",

nu știu de ce, dar acea multicoloristică a peștilor creează o atmosferă dacico-zamolxiană, de moarte cu zâmbet pe buze, un zbor-înot spre un acvariu ca din poveste.

Cu drag,
Constantin

\"poeții care nu se nasc
mor critici

criticii care nu se nasc
mor oameni

oamenii care nu se nasc
mor poeți\".

Asta am desprins eu din sarabanda de mai sus, iar restul nu e decât învelișul necesar prin eminență sau iminență dacă vrei pentru definitivarea echilibrului necesar penru a scoate în față esența scursă de mine.

Blueboy, văd că tragi la greu de fiarele scrisului pentru cenaclul de sâmbătă la care sper să ajung și eu să te văd în plinătatea-ți poetică!

Cu drag,
Constantin

Imaginile cu dinți și limbă sunt printre preferatele mele așa cum bine se vede în câteva din textele postate de moi:)!
Aici avem o poezie care place prin banalitatea, în sensul bun al cuvântului, lexemelor folosite și prin mesajul care este transmis într-o atmosferă de declarație de dragoste-posesie amenințător-amazonică.

Mi-a plăcut mult! Interesant și acel joc din gură (deși e rather deceiving trimiterea la piatra pe care o pui în gură atunci când intri undeva în necunoscut, spațiu, mai ales) care te face să revii la titlu și să mai citești poezia de alte câteva ori.

Cu drag,
Constantin

Blueboy, numărându-mă printre mulții, dar și printre cei mai consecvenți comentatori ai tăi, promit să vin să te văd la cenaclul care pe jumpătate îți este dedicat!

Constantin

Chiar dacă \"curiosity killed the cat\":), vreau și eu să mă aplec peste \"teledonul\" Katyei sau lui Katya, dar nu dau de el, de ce oare? Help!
Felicitări, Traian, pentru această cronică, care, în mare, e destul de Ok. Poate ajung și eu săptămâna viitoare la cenaclu, mai ales că unul din invitații se numără printre autorii-prieteni de pe acest site, Blueboy.

Constantin

Dle Nicolae Popa, vă mulțumesc de trecere (prima și la Dvs.) prin această pagină. Vă mai mulțumesc și pentru felicitări și pentru recomandarea de \"cum îmi stă bine\":)!

Cu drag,
Constantin

Viorele, prostituata ta zboară acolo unde peștii din noi nu vor să înoate. Este exact ceea ce vroiam eu să evit la mine, despletirea fericirii, la mine fiind o banală despletire de bretele, iar așteptarea mea în debarcader la tine e urcată pe parbriz.
Nu îmi place prostituata ta, a mea e mai bună!:)

Cu drag,
Constantin

1. Cred că ai dreptate, nici eu nu aș spune așa ceva mamei mele, crede-mă, mai ales că nici ea nu ar fi în stare să înțeleagă (accepte) așa ceva, cum nici tu nu poți

2. Argumente: miortismul ascuns în \"desagă, colț de rai, doina, fluier de soc\", apoi militarismul din \"Permisie și parașută\". După cum bine știi, to put it simplz, legionarii se sprijineau pe specificul național și pe ortodoxie în demersurile lor, prezente aici și la tine, deci...
3. Uite niște fragmente din alte comentarii de-ale mele:
\"Ioana, ca să înțelegi predilecția mea pentru „focul” din tilul poeziei, hai să îți spun următoarele: când aveam vreo 15 ani, eram foarte religios (cu timpul, din păcate, m-am mai schimbat) și frecventam regulat biserica din comună. Ca urmare, într-o bună zi, a venit unul din asistenții preotului, cei cărora li se spune „ipodiaconi” (un rang bisericesc inferior diaconului) și mi-a spus că preotul vrea să-mi vorbească. Am mers în altar unde mi s-a spus că, ținând cont de CV-ul meu și de scrisoarea de recomandare (altfel spus, vorbește lumea:)) aș putea să devin și eu unul din cei trei ipodiaconi. Am acceptat voios (adevărul e că veneau destule fete la biserică de vârsta mea și orice prilej de a ieși în evidență trebuia exploatat la maximum:)), mai ales că biserica, deși destul de mare, se dovedea neîncăpătoare în fiecare duminică/sărbătoare pentru că preotul avea dezlegare la citirea Cărții Sfântului Vasile (cei „mai merși” la biserică dintre noi știu ce înseamnă asta) și, în plus, erau vreo 2-3 posedați care întregeau un show absolut excepțional, mai ales la citirea Sfintei Evanghelii (nu intru cu nimeni în polemică vizavi de cât adevăr și câtă prefăcăorie era în acele posedări). Odată, într-o duminică ploioasă, (eram în niște pantofi noi și mă temeam că o să îi umplu de noroi până acasă și o să urle maică-mea la mine), am rămas după liturghie eu, plus alți doi ipodiaconi, dascălul și preotul, plus una din femeile posedate. I s-a citit o rugăciune din cartea sus-amintită, apoi a fost snopită (da-da, snopită) cu o cruce de argint și, pentru desăvârșirea ritualului, i-au fost tamponate coastele cu „copia” (un termen bisericesc slav, care ar însemna suliță, fiind o amintire a suliței cu care a fost împuns Iisus pe cruce, doar că, bineînțeles de dimensiuni reduse, cam cît palma). La un moment dat, femeia a început să urle într-un hal fără de hal și noi, ipodiaconii, ne uitam speriați unul la altul. Preotul ne văzuse și ne-a spus: „De ce vă temeți? De ce tremurați în fața diavolului? Râdeți de el!!! Râdeți în hohote”!

\"revin aici cu ceea ce spun de obicei celor care fac referință la poeziile mele încercând să vadă în „autorul” Constantin Codreanu omul Constantin Codreanu, atunci îmi place să fac referire la una din cărțile pe care o recitesc de câteva ori pe an, e „Nunta în cer” a lui Eliade în care personajul principal al primei părți al cărții spune la pagia 17 că nu înțelege de ce cei care o carte semnată de cineva au impresia că au citit parte din viața autorului (citatul e desigur alterat aici). La fel e și în cazul acestei poezii.\"
\"Never! Nu vreau să mă gândesc că aș putea fi asemuit cu un fanatic „(în)turb(an)at” care sare în aer și îi aruncă și pe alții doar pentru a își arăta dragostea față de Allllah!!!!!! Sunt diferit de ei!!! Sunt creștin ortodox!!! La început a fost Dumnezeu și Dumnezeu a fost cuvântul și cuvântul a fost Dumnezeu!!! Dacă cineva încearcă să îmi închidă gura îmi neagă Dumnezeul meu!!!! Nu hulesc!!!! Nu defăimez!!! E o glumă deplasată? Da, cu siguranță!!! Dar, de ce să nu reacționăm la o glumă cu o altă glumă așa cum face haiosul nostru prieten Păcală Viorel Silviu care îmi spune:
„Finalul e bestial. Știe Dumnezeu ce să aleagă. Eu dau numai peste prostituate-drăcușori. Dar starea indusă e grația”.\"

4. Nu am zis fără respect, ci \"Cu drag și lipsindu-mă fără părere de rău de respectul tău\", pentru că, nu mă afectează cu nimic nici că mă respecți, nici că nu o faci, sincer. Important era până acum a fost să știu obiectiv ceea ce crezi despre poezia mea și despre comentariile mele la ale tale. Atâta tot! Dar nu mai pot trece pe acolo unde alte păreri sunt sugrumate.

Cu drag,
Constantin

Wow, Viorele, de mult nu ne mai citirăm:)!
Recunosc solemn aici că am scris sub impresia unui flux de poezii, fragmente de proză, articole, filme documentare și artistice dedicate subiectului, dar de fiecare dată mă deranjau cumva extremele, fie se ducea la extremis prostituata și impasibilitatea ei, lipsa de scop, o autoumilire fără capăt, sau, dincolo, cu o exacerbare a actului de prostituție ca mod de dezumanizare.
Am vrut aici, după cum am mai spus, să redau prostituata de zi cu zi:)! Mi-a reușit! Ca rezultat, am probleme în a mai posta ceva după:)...
Mai mult, după câteva recitiri, mi-am dat seama că, de fapt, această prostituata trăiește, dacă nu în fiecare, cel puțin în majoritatea dintre noi, așa a apărut subtitlul...

Cu drag,
Constantin

Îmi pare rău că nu ai citit poezia de care ți-am spus - \"De sărbători\" - și mai ales comentariile mele la ea, poate ai fi înțeles...
În rest, dacă ai citi câte ceva din ceea ce presupunea legionarismul românesc, doctrină, însemne, valori, ai înțelege și asta.
Îmi pare rău că judeci (au auziet cumva de \"nu judeca și nu vei fi judecat\") ideea mea ca fiind \"abjectă, deplasată și jalnică\" mai bine veneai cu contrargumente, nu cu catalogări...
Iar cu \"Dpdv legal, poți fi acuzat de tentativă de defăimare din rea-voință\" ești de-a dreptul ridicol:)!
Nu vreau să continuăm această discuție, unless vii cu contraargumente și nu cu catalogări.
Nu mai trec pe aici, cu siguranță!

Cu drag și lipsindu-mă fără părere de rău de respectul tău,
Constantin

Romulus, fiecare are felul lui de a îl evoca pe Dumnezeu. Eu o fac prin provocare, persiflare, chiar hulire, pe undeva (a se vedea „Dumnezeu face dragoste cu prostituate-îngerași”), asta nu înseamnă însă că nu pot citi și încerca să savurez poeziile scrise de tați a 5 copii:)!

Văd aici un text în care ai încercat să faci un amestec duios de religie și neaoșism mioritic, dacă aș fi rău aș spune că nu e nimic altceva decât un act de legionarism, alias, fascism de tip românesc de inspirație Zelian-Codreniană, dar, desigur, ar fi o exagerare, deși dreptul la interpretare mă lasă liber în a o face:).

Toate bune și frumoase, dar, nu te supăra, „am avut tupeul” și „parașuta” par a fi rupte de restul poeziei, dacă tot încerci să fii smerit, fii până la capăt!

Cu drag,
Constantin

Blueboy, e un fast-poesis care se pretează unei lecturi la fel de fast. Înscrie-mă în lista „consumatorilor pe măsură”:).
Apreciez acel ham-ham burger (cu iz de got dog, deisgur:)), un joc asemeni celui din „plai cu boi”, foarte inspirat. Acum să nu îmi zici că e doat un typo acolo că te omor:)!

Cu drag,
Constantin

Blueboy, am o rugăminte umilă și insistetntă: scoate parantezele, te rog! Le-ai scos? Acum recitește, nu-i așa că e mai frumos, recunoaște!:), nu de alta, dar vântul și gerul strică aici o frumusețe de text echilibrată prin delicatețe și rafinament (sugerat și de acel „porțelan” acolo). E doar o umilă rugăminte-sugesite...


Cu drag,
Constantin

Dan

Atunci când am spus barometru m-am gândit că e singura opțiune, de vreme ce afară nu prea am ieșit, adică m-am publicat... adevărul e că încă nici nu am încercat. Cu siguranță, dacă vrei vorbim și peste un an:)!
Nu prea am înțeles la ce segregatie te-ai referit tu!

Mulțumesc oricum de discuție, e important pentru mine să văd că ai avut timp să treci pe aici fără a rămâne indiferent, mă face să mă simt mai bine, sincer!

Adela

Merci mult de încurajare!:)

Mircea

mă bucur într-un final că ai citit-o, totuși:)! De ce nu te împaci cu titlul că nu mi-ai zis?!?!?!

Cu drag,
Constantin

OK, Ștefane, merci pentru încurajări și ție!

La recitire!

Cu drag,
Constantin