Tărâm sfânt

Nu stiu exact in ce gen sa incadrez poezia ta: nu este poezie cu rima si totusi are forma fixa. Recunosc ca la prima citire, versurile tale mi s-au parut puerile si simple. Si cred ca asa si sunt, insa numai ca structura. Ca mesaj, dupa ce am citit(si recitit) poezia ta, am ajuns la urmatoarea concluzie: este vorba despre \'ars poetica\'(arta poetica) si intregul poem este o metafora pentru crearea poeziei(cu \'p\' mare). Versurile, asemanate in poezie cu \'stropi fini\', curg lin in marea poeziei. Dupa ce cuvintele se sterg, ramane numai trairea din spatele lor, trairea ce s-a vrut transmisa(ganduri s-au evaporat/au ramas doar unde cazute din suflet). Ultima strofa (care este si preferata mea), se refera, zic eu, la aceasta aparenta inutilitate de a impartasi trairile sufletesti, prin poezie. Gondolele? Frumos...
Concluzia este scurta si clara: ideea de o profunzime deosebita, mai lucreaza la exprimare si la structurarea versurilor, ca altfel risti sa fii citit decat o data si neinteles.
Iti voi urmari \'stropii fini\',

Ați avut răbdarea să parcurgeți și să descifrați versurile pe care le-am creionat... Structura versurilor este cât se poate de simplă, trei versuri-trinitate. Totuși, pentru mine, ele reprezintă perfecțiunea. Cred că știți ce se spunea despre Creangă: \'atât de simplu încât nu știi de unde să-l apuci\'.
Cât despre exprimare...aș avea nevoie de câțiva ani de experiență.
Din nou vă mulțumesc.

Cu respect,
Valentin