Transluciditatea ludicului

Nu sunt o fană a exprimărilor de genul \"transluciditatea ludicului\" în poezie, deși nu am absolut nimic cu scrierile neologice. Ba din contră. Dar textul mi-a lăsat impresia că titlul e total nepotrivit, chiar dacă îl justifici în final, parte care din nou m-a cam dezamăgit.

Trecând peste asta, textul mi se pare unul bun, mi-a plăcut, chiar am avut momente vecine cu revelația. De exemplu, \"în jurul meu vibra o constelație sau doar o stea / nici nu mai știu mă simțeam puctiformă\" are un loc aparte.

Te mai citesc.

A.

Sunt imagini bune în poemul tău. Aș scrie: \"...mă simțeam punctiformă / când îmi arătai cum curge asfințitul în mare\". Mi-a plăcut: \"continuu să-mi ung tălpile cu drumurile către tine\".

Lucrează versul: \"și marea te cheamă val cu val\". În strofa a patra repeți \"de mare\". Modifică.

Sună interesant titlul tezei de doctorat. Pe când prezentarea publică? ;)

Aș menționa în plus față de Andreea: \"ne-am întâlnit când așteptările nu mai stăteau pe-acasă\",\"ascultând coloana sonoră a ropotului căluților de mare/ prin sufletul meu\".
Ultima strofă, însă, are rateuri care trage întreaga poezie spre nereușită: \"Așteptarea furtunii din portul gândurilor\",\"promontoriul răbdărilor imperfecte\",\"lumina farului de doctorand\", mă rog, și\"transluciditatea ludicului\" etc., ar merge bine într-un comentariu de altă natură, nicidecum în această poezie, al cărei început anunța cu totul altceva. Cred, sincer, că nu merge. Contrast mult prea evident ca să încapă îndoieli. N-am apucat să lecturez restul, că mi-ar trebui mușchi de procesor ultra-rapid pentru parcurgeri complete, o voi face iavaș-iavaș, sperând să am surprize mai plăcute.

Andreea, nici eu nu sunt o fana a exprimarilor neologice(vezi textele anterioare), dar finalul vine sa decodeze titlul textului. Eul liric proiectat in poezie, apartine chiar Ilenei, cea careia i-am dedicat poezia. Prin eul liric proiectat, am facut un exercitiu de postmodernitate.
Ma onoreaza prezenta ta palpabila pe acest text.

Alma, am facut modificarile sugerate de tine si trebuie sa-ti spun ca exista o teza de doctorat a Ilenei, obiectul tezei, vizand poetica postmodernismului, eu doar metaforizand-o. I-am propus ca atunci cand ii va permite timpul s-o publice si pe site.

Ioan, nici-un text sub semnatura mea nu-i perfect(stangacia bat-o vina) si nici acesta nu se dezminte, dar poate fi perfectibil in masura circumstantelor.
Multumesc pentru comentariu si astept restul impresiilor.
In privinta pseudonimului, nu-i vorba de inspiratie, aprilie fiind luna in care m-am nascut si careia i-am adaugat ceva cai putere.

Bun text. Continua pe linia asta. Am sa revin.

Multumesc pentru vizita si incurajare. Si eu te citesc constant.

Lectia de poetica

Dincolo de faptul ca ma onoreaza si ma reprezinta dedicatia Codrinei, comentariul meu vine sa raspunda celor mai putin familiarizati cu teoria poetica. Nu intentionez sa dau lectii, desi eu sunt doctoranda vizata, lucrand pe un text postmodernist, ci sa sugerez faptul ca e benefic sa mai citim din cand in cand si cate o carte de teorie literara. Va recomand lectiile de textualitate ( doar pentru a intelege ca orice text e un joc intre ipostaza auctoriala si receptor, in special cel Model, Asteptat, Avizat sau pur si simplu Virtual)ale lui Roland Barthes, \"Placerea textului\", sau Sofia Dima, \"Lectura literara\", sau Johan Huizinga, \"Homo ludens\" si nu in ultimul rand, ci poate cel mai important, Mircea Cartarescu, \"Poetica postmodernismului\".
In alta ordine de idei orice text trebuie citit in mai multe chei de lectura si pe niveluri diferite: de la conventii poetice la mesaj, teme, motive, mituri(in textul discutat vezi mitul reactualizat al Penelopei), coborand pe treptle gramaticii textuale, ale retoricii, stilisticiisi pragmaticii.
Revenind la text l-as numi un exercitiu de seductie, de impacare a celor doua curente literare rivale. Pe de o parte modernitatea, de sus (ca in \"Cantecul\" lui Nichita) privind spre constructia care si-a asumat decanonizarea estetica. Ceea ca ma bucura este faptul ca autoarea si-a intiparit pe retina textuala cateva trasaturi fundamentale ale curentului cultural, in spatiul caruia inca multi dintre noi isi manifesta spiritul. Pentru a va incita la lectura, va citez ceva din Barthes: \"Textul pe care-l scrieti trebuie sa-mi dea dovada ca ma doreste\".

Pentru mine a fost inaltator momentul in care am vazut lacrimi in ochii tai in timp ce lecturai textul. Abia atunci am hotarat ca trebuie sa-l afisez si pe site si nu sa ramana o dedicatie ascunsa.

sa ma gandesc, eu mi-as lua intai nevasta, albumele Vacanta Mare, si inca ceva destul de nesemnificativ da, tot Brasovul :-)
in alta ordine de idei, mi-a placut ideea; ceea ce ti-as sugera eu ar fi sa citesti mai multi autori de pe site si sa incerci sa vezi un fel de detasare intre lirismul tau si al lor.nu ma refer la stil sau forma, ci la constructii si imagini, multora de aici li se intampla din inertie sau nu, sa \"semene\".nu e cazul tau dar e un sfat prietenesc pentru ca-mi place cum scrii si nu as vrea sa vad influentele mai sus mentionate :)

Ai lua cam multe pentru un \"singur\" drum :)
Voi incerca pe cat posibil sa constientizez, atunci cand influentele lirismului isi vor pune amprenta pe textele mele. Si apoi, orice influenta este benefica pana la modificarea esentiala a stilului. Dincolo de aceasta, nu mai esti tu insuti si este evidenta lamentarea.