Claudiu Tosa

O imagine foarte reusita in ultimele 4 randuri, un sentiment consistent dar in acelasi timp relaxant, atat cat poate mirosul de tei sa te relaxeze. Comparatia cu foiletoanele m-a facut sa zambesc.

As avea cateva sugestii.
Ca sa eviti "pe pereti" (acel pe-pe) ai putea reformula zicand de exemplu de-a lungul peretilor, sau altceva care sa elimine pepeul.

La versul "pe pleoapele mele pe palmele mele pe alunițele mele" intuiesc ca in mod intentionat ai repetat "mele" pentru a accentua o stare. Dupa parerea mea insa efectul e invers si mie mi se pare mai potrivit un singur "mele".

Iepurasii si mierea dau in viziunea mea o nota mult prea sensibila decat e necesar poemului care in sine nu mi se pare deloc rau.

Nu te supara pentru sugestii, dar uneori e bine sa mai auzi si parerea altora, chiar daca ulterior te vei hotara sa o arunci la cos.

Poemul mi-a creat impresia unei voci nehotarate intre Dan Sociu si limita de jos a optzecismului, desi e mult spus optzecism. In afara de asta poemul mizeaza pe repetitie (lucru nu neaparat rau) dar in loc sa contrabalanseze prin structura, lirism si imagini abunda de la inceput pana la sfarsit de comparatii a caror calitate, din punctul meu de vedere, lasa de dorit.
Spre exemplu "omul este un cantec fara rima" mi se pare o expresie specifica mai degraba lui Doru Tufis in cadrul melodiei cu Natasa.

Bucata mea preferata e inceputul pana la "staz ebene". Pot sa spun ca e geniala. Foarte naturala, simpla si vizuala. In celelalte pasaje e mult expresionism insotit de anumite imagini ermetice. M-am impotmolit un pic si intr-o repetitie, anume "sunt un om care atunci cînd se întinde pe iarbă
cu mîinile întinse" - as scapa aici de unul din "intins".

E un poem de tip deget aratator zbatut amenintator-moralist catre public. Pastreaza poate un aer un pic prea general, prea distant, prea "atotcuprinzator" pentru mine, recurgand la un discurs colectiv in detrimentul oricarei urme de specific care la urma urmei intermediaza actul poetic. Stand ancorat prea mult in constatari, afirmatii, concluzii si analogii cu caracter general despre lume, viata s.a.m.d discursul risca sa se transforme intr-o pseudofilosofie poetica putand fi mai degraba asociat cu niste personale si nu cu poezia. Si totusi ultima strofa reuseste sa salveze partial aceasta senzatie. De asemenea observ ca reusesti sa incorporezi in discurs si elemente cotidiene fara un prea mare efort, semn ca probabil ai putea mult mai mult decat atata.

Un poem inchegat, descriptiv dar aerisit si cu un final reusit. E foarte reusita imaginea pe care o creezi prin ultimul vers.

Ma voi rezuma sa intreb momentan, si pe buna dreptate chiar, fata de cine sunt acele instantanee in alb si negru, virile? Nu sunt vreun pudic dar marturisesc ca am ramas blocat, nu pot vizualiza ce se petrece acolo.

Ulterior am dat peste Biserica violata si o enumeratie incandescenta de imagini a caror sens il pot ridica la maxim statutul de logoree. Ca din pistol apare un mire(l) (nu Mirel Radoi) despre care aflam ca e infidel, timp in care ne cam vine sa-i plangem de mila miresei, dar aflam ca ea e preocupata sa isi ascunda alte iubiri timp in care din icoane tipa ingerii (eu stiu ca-n icoane sunt sfinti) iar ulterior apar buluc niste poetii si niste gunoieri.

Si cand te gandesti ca totul, dar absolut totul, a inceput cu Sfanta Maria. Nici nu stii ce sa mai crezi.

Multumesc pentru link, ma voi uita imediat.

P.S: Nu am vazut niciodata pe poezie punct ro 0 texte la subiecte fierbinti. Asa ca nu m-am putut abtine.

"ochii tai canta prin nalucirile colorate
ale mirosului de toamna"

In asta as transforma primele 4 versuri.

Cu restul poemului as face ceva asemanator acesta avand nevoie, dupa parerea mea, de o armonizarea a discursului, ultimul fiind atat de dulce, incat ameninta cititorii cu diabetul zaharat.

Marturisesc ca nu sunt fanul textelor declarative despre "prezent", "trecut", "viitor" si restul elitei cuvintelor grele despre care e mai bine sa scrii fara a le folosi in sine. Am remarcat insa ultima strofa care contine mult mai multa poezie decat restul textului.

*corcodușul din fața balconului meu
e un corcoduș capitalist
polivalent:
prezervative
chiloți
cârpe
cutii de bere*

Pana aici mi-a placut si asteptam cu sufletul la gura sa vad cum discursul se descatuseaza. Din pacate insa el s-a transformat brusc intr-unul moralist, sfarsind cu o glumita pe care in alt context as gusta-o.

Asta este un text magistral. Singurele doua schimbari pe care le-as opera ar fi urmatoarele:

1.
Eliminarea urmatoarelor versuri

*atât a rămas
nemuritor din mine
un nume, pe o listă.*

care probabil, in mod involuntar, sunt o prelungire explicativa a primei strofe, dar de care sincer, dar foarte sincer, nu este nevoie. Textul e atat de bun, de clar, concis si puternic incat cele 3 versuri strica frumoasa senzatie pe care reusesti sa o construiesti.

2.
Asa cum afirma bunul, raposatul si demult iubitul Michel Martin, fie-i pseudonimul usor, textul debordeaza de puritate in final. Si da, as sterge al doilea *lista*.

Pentru mine asa ar trebui sa arate poemul.

toți trebuie să fim
pe o listă
dacă nu ești,
nu exiști.
dar uneori,
de pe unele liste,
mai dispare câte un om
iar Cel Care Scrie Lista
îl taie cu o unealtă de scris.

uneori,
de data asta mult mai des,
oamenii trec de pe iarbă
sub iarbă
iar atunci ei nu mai văd
cerul.
dar nu-i nimic, ei nu l-au văzut
cand au fost pe iarbă
cum ar putea să-l vadă
acum?

A fost o lectura foarte frumoasa. Pacat ca nu exista optiunea pe poezie punct ro de a recomanda din nou sau de a face foarte vizibile anumite texte, fie ele si vechi. Asa incat sa poata fi redescoperite.

Domnule Danciu mersi, serios.

frunze ros-ruginiu sau ros-ruginii ?
ne zarea sau ne zareau schijele?

sa spun ca ti-as da o stea, asa retroactiv, oricum mereu am remarcat texte indiferent de momentul in care au fost scrise. Pentru ca ceea ce e bun merita citit mereu. Cand si daca o sa mai pot, voi reveni aici sa fac asta. Chiar merita. Felicitari.

Am observat ca la penultimul meu text, in decursul a vreo 4 ore au aparut aproximativ 300 de vizualizari noi. La celelalte intre 100 si 200 noi. In contextul actual mi se pare insa imposibil. Poate cineva sa arunce o privire sa vada cat de reala e statistica ? S-a mai intamplat in urma cu cativa ani sa o ia counterul razna. Multumesc.

Am citit un text plin de imagini reusite dar in acelasi timp incarcat de balast.
Pentru mine poezia incepe de la "Am visat ca...". Ceea ce e inainte as sterge sau folosi in alt poem. Apoi strofa se termina la "Peste campii cu maci si zambeam". Urmatoarele 3 versuri unde repeti de inca doua ori "zambeam" nu isi au sensul, le-as elimina. In felul asta strofa ar arata mult mai bine dupa parerea mea.

Cat priveste ceea ce urmeaza as mai scurta, mai ales ca pari a incepe dintr-un loc si sfarsesti in altul.

Dupa prima strofa as mai lasa strofa cu "Plutirea, iubirea" plus ultimele 2 strofe. Ar fi un poem mult mai aerisit si transparent in forma asta. Mai coerent.

"Să nu te indoiești de nimic.
Flora în care ne iubim
e o primăvară de cuvinte
care mușcă din gânduri
cu dinții de lapte ai dimineții
unde-mi rămân paginile albe
de lumina poemelor."

Eu asa vad forma poemului tau. Scurt, concis si expresiv. E o sugestie desigur.

Un pic cam sensibilos, dar curat si autentic. Textul devine previzibil dupa primul vers al strofei numarul 2, totusi reusesti sa transmiti o stare draguta la final, echilibrata. E reusita imaginea.

In penultimul vers ai un typo, anume *trebui* mai are nevoie de un T la final.

Bine ai venit pe poezie punct ro

Prea descriptiv pentru gusturile mele. Eventual personale sau jurnal, dar nu poezie. Nu e nimic de interpretat, nimic de descoperit. Poate doar in ultimul rand.

Un text foarte reusit. Ti-as da o stea daca as putea, chiar si retroactiv, calitatea unei scrieri nefiind nevoie sa fie conditionata de timpul la care a fost scrisa. Ai aici un discurs foarte natural, foarte firesc, foarte diferit de primele poeme pe care obisnuiai sa le scrii mai demult. As spune ca esti mai matura, mai vizionara cumva, mai sigura pe ceea ce vezi si simti. Exista poate pentru unii, la prima vedere, unele imagini facile ca sa le spun asa, dar textul ar trebui privit in intregimea sa si nu despicat. Mai posteaza, Laura, sau programul de la banca (asta daca inca mai lucrezi acolo) nu-ti permite ? Ma intreb cum scrii acum in 2020. Salutari.