Claudiu Tosa

Nu am mai vazut demult un asa text.
Dupa parerea mea ar merita macar o stea.
Felicitari pentru realizare.
Ultima strofa nu strica deloc ritmul.

fotbal

( desi... )

adela, mie mi-a placut insa fara prima strofa, aglomerezi prea tare cu culorile alea. prea suna a amatorism acolo.
mi s-a parut interesanta ideea de \"orhidee dresate\".

clau

aeroplanul*

hah.
ce-mi place cand mi se zice tosa. era sa spun si cand anume cel mai mult, da nu zic

sa stearga comm-urile alea doua am vrut sa zic

eu as avea doar 2 obiectii.
\"ochii de dor\" care deja ma arunca intr-un aer telenovelistic.
si as face ceva la strofa cu broboada, as rescrie si as face-o sa fie mai putin rustica.
in rest eu am ramas placut surprins, un text pe cat de sensibil pe atat de original ca sa zic asa in multe aspecte.

si zic pacat din cauza ca te rupi te atmosfera cotidiana, a camerei, si dai intr-un suprearealism belicos si nasol. era misto daca o tineai pe linia aia a camerei, a detaliilor usor vizibile, cum a fost de exemplu si faza cu ciorapul. partea cu podiumul de exemplu e teribilista.

da, deci imi amintesti de folea maria.

a fost pe 8.
mi-am si facut o dedicatie ca daca nimeni nu stia, zic macar eu sa-mi fac urari primul:))

pe mine ciclul de poezioare m-a dus cu gandul la vorba aia a lui dan sociu care era ceva de genul \"si toate aceste minuni vor fi aici si maine\".
eu cred, ca-i mai mult decat evidenta diferenta URIASA dintre stanescu si grigore, adica dupa parerea mea nu prea ai inteles mare lucru din postarea asta daca ajungi sa faci comparatia asta hilara, dar sa lasam asta.

acest micut univers e compus din cercelul donsoarei aici de fata, si musiu stanescu care-i un soi \"nava mama\" si lanseaza space shuttle-uri din astea mici carora le putem spune sentimente, si le trimite fix in viziunile autoarei.

space shuttle-uri = capsule spatiale adica

cel mai mult mi-a placut poezia in care-ti cade iar cercelul pe banca aia si cea in care-ti jupoi memoria de craniu. iar asta pentru ca efectul-cauza nu este atat de evident, craniul ( vazul, mirosul ) reprezinta prezentul si memoria - trecutul, e vorba de dorinta autoarei obsesiva poate, de-a inceta sa mai etaleze succesiunea de evenimente a prezentului la trecutul care intotdeauna rezerva nostalgie ( dar si trecere ). ideea de acel ceva cu mult mai mare \'din mine\' si \'din afara mea\' mi-a s-a parut de buna factura pen ca face aluzie la acel univers interior in plina si continua desfasurare facut insa si de ceea ce da el pe dalaturi in real ( lucrurile cotidiene, forma prin care ne manifestam sentimentele gesturile, tacerile ). si ca tot veni vorba de taceri mi-a placut caracterul vizual si puternic al finalului.

despre cercelul care-ti cade nu stiu ce sfat ar trebui sa-ti dau pentru ca uneori in viata noastra lucrurile de care ne pare rau si ne e dor au fost si cele mai frumoase ( pana in clipa de fatza, iar clipa de fatza poate fi pana cand vrem noi ). so nu pot spune daca ar trebui sa faci ceva sa nu mai cada sau nu. mai ales ca are viata asta uneori feluri ciudate de a ne arata anumite adevaruri fie ca ne place sau nu.

si sa stii, inima aia micuta la autostop, e o micuta bijuterie.

aceasta postare a ta poate fi o fila de jurnal dar nu o poezie. declamarea directa, expunerea aceasta clara a sentimentelor prin cuvinte ca lacrimi, priviri, sarut, durere, iertare, ranesc, dulce, te iubesc, etc. aceste cuvinte ar trebui mai degraba sa se subinteleaga decat sa fie folosite la tot pasul.

sa nu fim totusi rai cu cei din atelier.
eu cred ca nelia se pricepe la descrieri totusi si are si imaginatie insa prin astfel de texte nu are sanse.
nelia, sa descrii un tablou al naturii la care adaugi si niste trairi & sentimente asemenea unui piper peste cartofii prajiti sa zicem, nu este o reteta prea buna. incearca sa fii mai cotidiana putin si nu te axa prea mult pe starea naturii, au fost altii cu zeci de ani in urma care au facut-o foarte bine. ai putea sa spui mai mult despre tine intr-un mod mai direct si fara prea multe metafore si sensibilisme.
e frumos sa fii un om sensibil, insa oamenii sensibili trebuie sa fie observati nu sa se recomande ei singuri.
prin textul asta tu te recomanzi singura, si nu starnesti prea mult interes ca sa fii citita sa stii. te salut

iti mai zic eu inca una:

oamenii-s bolnavi de cuvinte. li se pare ca orice dambla de-a lor se numeste poezie.

nu te-am citit pana acum.dar cred ca e unul din putinele texte de pe site ( din punct de vedere periodic ) in care intradevar intalnesti poezie si elasticitate din punct de vedere liric.
foarte foarte interesant.
:)

chiar ma intrebam unde o sa ajunga \"unu si cu unu\", rezultatul a fost surprinzator in mare masura :)
finalul apare ca o palarie pe un cap, adica inchide foarte bine si lasa loc pentru destule viziuni.

e adevarat ca a doua strofa e mai buna ca prima, dar nu cred ca asta ar fi o problema, mai ales ca finalul vine asa ca o cupola peste intreaga poezie.iar ai scris un text \"din ala\" care mi-a placut.si cred ca as vrea sa fiu si eu unul din copiii din poezia ta.

da sunt personale.unele putin naive dar frumoase sa stii.

in sfarsit dau si eu peste un autor care promite ceva. foarte misto textul, ma duc sa mai citesc. scrii bine. l-am citit pe ala cu oceanul dar acolo am senzatia ca te-ai cam lungit.

Ti-am urmarit ultimele texte si observ o obsesie religioasa.Probabil ca \"ti-a mers\" odata dar asta nu inseamna ca trebuie sa insisti mereu pe aceeasi tema si-n acelasi stil.

Dupa parerea mea textul asta este de atelier.Prima strofa cel putin nu o pot numi decat intertextualitate. Probabil tu ti-ai dorit sa oferi o corelatie a simbolismului prin diferenta de subiect si forma, in ideea ca instinctul cititorului va face o legatura intre versuri, dar cazi foarte mult in intertextualitate si-n expresii sarace, deja folosite, care nu surprind si care dau senzatia ca-s aruncate pe hartie in lipsa inovatiei poetice si deseori alaturate unor elemente sau personaje mitologice sau religioase mizand pe faptul ca astfel ar deveni mai speciale.
Ultima strofa nici n-o mai critic.Sa nu-ti faci ideea ca cineva ar astepta un limbaj sofisticat.Singurul lucru care se asteapta e ceva diferit sau original, atat.

Apropo urmaream ce i-ai zis lui Virgil de Iona.Poate te refereai cumva la balena din text, eu sincer nici nu m-as fi gandit la paralela asta pentru ca textul sufera atat in forma cat si-n esenta.Iti repeti temele si personal raman cu senzatia ca treci printr-o perioada de tranzitie.

cu prietenie,

clau:)