Poezie
Ape impure
1 min lectură·
Mediu
privit din spate, acest trecător
cu pasul lui sigur deschis peste lume
poate primi orice chip
e suficientă o mișcare, un freamăt, un detaliu
privirea pornește de-acolo, de pe guler, de pe ceafă
de pe lobul urechii
se înfășoară peste încheietura mâinii, peste ceas
ca și cum aș fixa, în perete, un tablou cunoscut
în care spatele tău ferm întors către lume
își aruncă profilul peste cerul prelins în asfalt
din mâneci curg ape impure
umerii se lățesc tot mai tare, lobul fixat se dilată
ceafa năclăită lasă urme piezișe pe guler
ceasul se desprinde, se desface în bucăți
fiecare rotiță alunecă lent, fără zgomot
pornind șui printre picioarele altor umbre
pe care oricând le-aș putea transforma
dăruindu-le acest ceas, acest guler
ceafa și lobul urechii
ce tristețe
ce tristețe să-ți cunosc numele
când chipul tău s-a pierdut printre ape
mereu întors, ascuns
mecanism care se descompune
ca să-și alunece zimții, suav,
azi și mâine
cu atât mai puțin
024.059
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Claudia Radu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 159
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Claudia Radu. “Ape impure.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/claudia-radu/poezie/14091998/ape-impureComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Am ezitat să-ți răspund pentru că nu m-am putut decide care dintre următoarele replici ar fi mai faină:
1. Îți mulțumesc că ai comentat acest poem frumos și trist.
2. Mă bucură semnul tău lăsat la acest poem frumos și trist.
3. Poemul meu frumos și trist îți mulțumește! (și se bucură...)
1. Îți mulțumesc că ai comentat acest poem frumos și trist.
2. Mă bucură semnul tău lăsat la acest poem frumos și trist.
3. Poemul meu frumos și trist îți mulțumește! (și se bucură...)
0

ce tristețe
ce tristețe să-ți cunosc numele
când chipul tău s-a pierdut printre ape
ne doare cu atat mai mult cu cat ne situam in "intimitatea" celui risipit??!! (subtextul: este vorba chiar de noi insine??!!)