otrava luminii

\"potcoava mainii ramane
inclestata pe zaruri\"

putin straniu micro-poemul tau, dar se lasa interpretat si acesta este un lucru pozitiv...

JO

suntem în câmpul creatiei cu arome ,lumini si nelumini care taie zile si nopti le învie ori le înmormânteaza,tot universul pare deplasat ,suprarealist,poeta viseaza cu ochii deschisi,stare onirica indispensabila pentru a compensa griul cenusiu al vietii ordinare
ultima strofa este foarte reusita,încheaga strâns esenta micro-poemului
eu le prefer mai lungi dar nu e vorba de gusturile mele

draga de Jo,
stranie sunt eu toată,mulțumesc de trecere
Doamnă Mamier,
intr-adevăr sunt \"crispată\", versul meu nu este descriptiv in multele cuvinte care pot completa, așa simt,
dumneavoastră , în schimb,întotdeauna atentă la detalii, vă mulțumesc,
cu stimă

eu cred că intri direct și cu forță:
\"ziua de ieri s-a sinucis aseară
mânia nopții ia dăruit
starea de increat\"
Chiar numai aceste versuri pot fi un poem. Cu drag.

i-a

aici cuvintele faceri prefaceri...exist în exist!...parcă spune poemul...\'rău bântuit\' de profunzimi!...

uneori întunericul ucide lumina: \"mânia nopții i-a dăruit starea de increat\"...

Da ,Ioana,uneori doar asta se permite ...mulțuumesc de trecere și semn.
Vasile,ai făcut o analiză atentă,doar că eu nu dau voie întunericului să ucidă lumina,nu pe a mea,mă bucură oprirea ta , te mai aștept