Ciprian Emanuel

Printre rânduri glăsuiește Patima ce ne-a fost dată, De răstimpuri înodată Lacrima în noi trăiește Cerneala încă se mai zbate Pe hartii de timp uitate, Timpul său naște dreptate Chiar

Lună tu lună În juru-ți tu nebuni adună Sub clarul ceții ,mama lună Petreci romantici în visare Tu lună dragă cerni mirare Se nasc poeme pe altare În juru-ți tău, tu tată soare Izvoare stau

Iubita mea Iubita mea, să redeschidem toamne Ce au fost închise pentru conservare, Azi cine poate sa ne mai condamne, Când frunzele târzii ne sunt chemare Și să te simt cu toate ale

Încotro Până când și până unde Sensul vieții vom ascunde Până-n ceas de plină seară Pân' ce sufletul s-o ceară Până când voit-am friguri Să lovească-n aste diguri Până unde ploi vom

Martie și un cer nevăzut Din câte zăpezi au căzut Peste umerii tăi triști Am aflat că-mi exiști Într-un loc de poveste Învățat-am cum este Să respiri neîncetat Peste inimi ce bat Într-un

Și vei pleca Între un cer și pământ, Am pastrat un cuvânt De-un adio curând Până ce,până când, Am păstrat un buchet, Să ți-l port amanet. Într-o șoaptă de mai Să te știu ,să mă ai Până

Steaua ta reapare Ca un cerc de noroc Spre a lumii mirare Dănsuim acest joc Peste sudu-ți grăbit Trei luceferi veghează Că prin ăst răsărit Gânduri noi reașează Au cuvintele

Și ai plecat Într-un cer nevăzut Te-ai ridicat Cu un ultim sărut Am înnoptat Rana azi a durut Neașteptat Acest ultim sărut

Sunt ierni de plumb, apăsătoare În cercul nostru enigmatic Dar tu rămâi, încântătoare Iar eu același vis pragmatic Mă-nchin icoanei tale sumbre Atât cât pot a-mi face cruce Mânat de noaptea

Domnișoară Domnișoară patimile curg, Un val de tinereți mă înconjoară Te simt asemeni unui demiurg Prin vene sângele-mi incet coboară Domnișoară, zidurile stau să plângă Cand tu ma îneci

Pe cerul razei tale line revăd trăirile senine Plutesc iubiri în fine arte atât de aici și de departe Pe cerul gandurile duse spre infinit ,tristeți apuse Plutesc adeseori pereții treziți de

Din lăcașul sufletului Cu lacrima caldă-ți aprinzi felinare și azi nu mai știu de-i duminică ,oare Tresare un zâmbet, încerc să-i redau a sa libertate, de pe unde să o iau Din oale de

Pe cerul razei tale line revăd trăirile senine Plutesc iubiri în fine arte atât de aici și de departe Pe cerul gandurile duse spre infinit ,tristeți apuse Plutesc adeseori

Ai apărut în a mea cale pe când trăiam cerșind lumină Doar beznă-n suflet eu gaseam și soare nu avea să vină Ai apărut într-o icoană cu-n chip angelic printre sfinți Când mă visam trecut de

Sonet Presimt cum te îneci în toamnă Atât de simplă și pășind cuminte În straie aurii de vechi veșminte A tinereților târzii de sine doamnă Nemărginită, te încearcă nouri Cum au mai fost

Revedere Serile tale nebune Aprind luminițe-n ferești Cu gandurile cele trupești Pornim alergând către lume Mai șchioapătă o frunză-n călcâi Dansînd fermecat totodat' Cu pasu-ți de inimi

Întrebări De ce te întuneci, cerul piere Chemarea nopții tale șade Într-un duel de triste spade Făr de raspuns a mângâiere De ce insiști a rupe lanțuri Când zalele te află tristă Străina

Dedicațiune Atâta frumusețe dragostea îmbracă Când știi a învața o lacrimă să tacă Într-un final ,răsai un dor necunoscut Din câte toamne peste tine au căzut Și câte veri te-au prins sub

Scrisoare ție Te-am regasit atunci ,dorință Nascând iluzii și parfum Tu mugur blând vestind a ființă Rămas-ai inceput de drum Pe foaia-mi albă de ninsori Distanțe pier când mi te

Diminețile noastre respiră Întâiul pacat absolut Când florile viață treziră Din moarte sarutul tăcut Diminețile vorbe sădesc Din roua luminii chemată Pacatul acel pamantesc Reneagă credința

Rămasă deschisă de prafuri celeste Broșura iubirii din altă poveste Rupi pagini din carte De care n-ai parte Și-i gândul trecut ,târât prea departe Schimb bezna din ochi pe-o lumea a

Pentru tine stele nu-s Tu ai bolta ta de stele Soarele mi te-a rapus Mi te-a luat cu toate cele Pentru tine plang pereti C-am trait in a mea lume Ca apoi sa ma regreti Ca pe un trecator

Te-am iubit pe limba noastră Alta nu știu a ceti Nici a scrie ,nici a piere Pasăre răbdând sihastră Zboru-ți cald lumină cere M-ai răpit din sinea-mi drum Nu răbdasem alte căi Nicio altă