Poezie
Luni cu miros de lalele
1 min lectură·
Mediu
E luni, și-au înflorit lalelele,
cu rochii roșii, galbene, rebele,
în colț de grădină dansează tăcute,
cu raze de soare pe frunte cusute.
Un vânt le suflă ușor în petale,
iar timpul se-oprește în clipe banale,
căci lunea, deși e un nou început,
cu lalele-n priviri, pare un sărut.
Le privesc și-mi șoptesc fără grai:
„Orice început poate fi un rai.”
Și-atunci, dintr-o zi obișnuită,
se naște o clipă de viață iubită.
E luni, și viața începe să pară,
mai caldă, căci e primăvară.
Sub cerul senin, cu miresme-nflorite,
renasc dimineți ce păreau adormite.
011015
0
Mi-a plăcut titlul. Recunosc, și conținutul.
Felicitări!