Poezie
Oameni ca oglinzile
2 min lectură·
Mediu
într-un hotel de la marginea bucureștiului
pe unde îmi făceam veacul de câteva săptămâni
s-a mutat un tip nou
îl vedeam de trei ori pe zi cu câteva plase în mână cum urca si cobora scările
de la parter la etajul doi și tot așa
într-o zi a dat buzna peste mine în cameră
uitasem ușa descuiată
Chircă, am nevoie de ajutorul tău!
ce pula mea caută ăsta la mine in cameră, mi-am spus
uite, de cateva săptămîni nu mă prea înteleg cu soția, vrea să mă mut"
coaie, caută alt om, sunt ocupat
NU, AM NEVOIE DE TINE, SUNT DISPERAT!!!
i-am spus să caute pe altcineva, dar tipul tot insista
ok, cu ce vrei sa te ajut?
am nevoie de un sfat, stiu că esti scriitor!
așa și?
uite care e faza, soția mea mă înșeală
las-o liberă
????
nu înțelegea
era blocat în micul lui univers
lipsit de orice nădejde
are un motiv, dă-i pace!
dar o iubesc, aș face orice pentru ea!!
toți iubim, vrei să îți spun un secret?
desigur!
când te-ai simțit liber?
nu știu, cred că atunci când m-am îmbătat pentru prima dată
atunci avem multe de discutat
bere sau whisky?
hmm, nu am preferințe
ești cu un pas înainte
las-o liberă, se va întoarce ea într-o zi
poate
nu garantez nimic
00915
0
