idee mușcată pe margini

ideea de viata si moarte.amandoua constranse in cuvinte.mie mi-a placut.nu am ce comenta

Am citit cu plăcere. Remarc pentru a lua cu mine versurile :\"doar hainele negre ale zilei/își cresc dinții/în oameni\". Apele, ca sistem circulator al Pămîntului și asemănarea dintre literă și cuvînt, o apropiere fericită.
LIM.

vă mulțumesc pentru opinii.
este o idee contrast, așa cum spune alexandru, dar și paradoxul asemănărilor bântuie pe aici, așa cum sesizează liviu.
cu drag,
rara

Poezia Cezarei Răducu mă duce cu gândul prin tainele luminii,
prin cele ale inițiatului din poemele lui Blaga...
E un cântec trist a cărui melodie
ne spune parcă să luăm aminte la ceva anume,
e un fel de avertizare ascunsă printre cuvinte, despre un sfârșit....

\"Porțile pământului s-au deschis
Dați-vă mâinile pentru sfârșit..
..........................
Omule ți-aș spune mai mult,
dar e-n zadar...\", spune Blaga
și pare să ne spună și Cezara printre cuvinte,
dar stelele sau cineva anume îi face semne să tacă...
Totul se reduce în final la îmbrățișarea maternă, protectoare a copilului nenăscut încă pentru a alunga spaimele increatului,
ale întunericului din noi...

\"tu să mă ții strâns
încă nu m-am întors cu fața
din poarta sfântă a pântecului\"
O poezie incantatorie
care se cere doar citită
pentru a-i savura inefabila muzicalitate

mulțumesc pentru generozitatea și sinceritatea cuvintelor tale. să fie tăcere în fața luminii. poate vom auzi cînd pleacă.
cu mirare în fața lumii,
rara

\"Să mă ții strâns de mână\" . Așa poate vom vedea lumina plecând. Și vom încerca alte și alte idei.
Pe aici, suflând puțină lumină, Maria

știam eu că las poemul pe mâinile tale, să-l luminezi cu blândețe!
mulțumesc, maria!
rara