eu tot timpul visez

remarc
/ "de mult timp nu mai rotisem lumina
nu mai înălțasem alți oameni" /
un text liric prin excelenta cu referentialitatea sustinuta prin tropi revelatorii pentru eul liric.

...."năvăleam în inima lui de acasă
de parcă aș fi furat
o carte fără să plătesc".......frumoasă comparație, căldură dulce și artificii în stomac, sau un nou început!
frumos, Diana Slavu

"aș fi furat o carte fără să plătesc", aș înlocui furat cu luat. Dacă e furată, e clar că nu e plătită :)
Un poem pe gustul meu, concis, romanțos, cu o concluzie clară. O oarecare lăsare în desuet, și bine gîndită, pentru că strofa a doua e de efect, explicitează. Trimiterea în trecut, din ultima strofă, potențează ideea primei sclipiri. Poate, după cele trei puncte de suspensie, băteam spațiu. Un text de evidențiat datorită ideii și subtilității construcției.

marian,mulțumesc! eo pastilă de realitate,iar tu ești familiarizat cu asta în poemele tale!chiar am punctat citindu-te!
diana, fiecare om pe care-l întâlnim poate fi un început! depinde cât riști să te lași pradă lumii lui interioare!
liviu, voi proceda așa cum spui!și chiar sună altfel!mulțumesc!
cu drag,
rara

nu stiu exact ce mi-a placut. e fie vorba de atmosfera fie este vorba de final. ideea e ca finalul aseaza lin o nota de subtilitate peste intreaga suprafata a poemului.

mulțumesc pentru interpretare!
rara