cer, apă, aer, timp să uit

Cezara, asta e chiar întrebarea Lui: \"dumnezeu are chef de taină
mă întreabă
câte biserici mai stau deschise în inimă?\" Acolo e locul adevărat al bisericii! Nu întâmplător se spune despre poezie că face parte din dialogul nostru cu Sursa inepuizabilă de frumusețe, tandrețe ce sălășluiește în afara lumii căzute în propria neputință, dar și în noi, dacă ne-am vedea mai bine lumina din adânc! Tu ai darul de a lăsa în versuri aparent simple înțelesuri izbăvitoare, mi-au dat buna dispoziție și cheful de taină!

să ne întrebăm in fiecare zi!așa vom putea trece mai ușor spre loja de argint în care stau îngerii.
mulțumesc pentru eleganța și sinceritatea comentariilor tale!
sunt ca un proverb sfânt!
cu drag,
rara

rara, uneori simțim nevoia să ne hrănim sufletele cu cer, apă și aer. atunci ne retragem în loje de argint așteptând cuminți timpul uitării.

cu drag, maria

Am așteptat cuminte și de 4 săptămâni m-am așezat și eu într-o lojă de argint. Și am început să uit totul din urmă, pentru a începe să visez ceva nou de la capăt. Deci funcționează.

un poem diafan,melodios ca un cântec sacru \"în loje de argint\"
poem sobru ,interiorizat si pornit dintr-o stare de gratie mistica sincera
scris cu evlavie

călin, orice început e un psalm pentru inimă. mă bucur că ai aflat certitudini.
angela, mulțumesc la fel pentru sinceritate.
cu proverbe la urechi,
rara

stii tu ce culoare are așteptarea. așa cum e sufletul nostru.
să ascultăm cum trec îngerii în tăcere.
tie, acest poem.
rara

rara, l-am înrămat în inimă și acum număr biserici. îți mulțumesc.
cu poemul în suflet, maria