Poezie
Poema sin verguenza II
1 min lectură·
Mediu
ioana în fiecare dimineață îmi face cafeaua
mi-o aduce la pat goală scăldându-și trupul alb
în razele soarelui de mai ce țâșnește prin geam
doritoare de mângâieri de trupuri feciorelnice
(¡cât de gelos sunt uneori pe soare)
când se-apleacă Ioana peste mine și pune cafeaua aburindă - amară
iar vălul părului ei negru mi se răsfiră pe obraji
eu scriu un poem la umbra sânilor ei feciorelnici
un poem în care ioana avea un cal ciocolatiu de paie
cu ochi de nestemate și o coadă stufoasă din mătase chinezească
când bunica icoanei era în durerile nașterii și ioana
cânta colinde la ușa nașterii sale
¡ce copil angelic era ioana
¡ce înger copilăros este ioana
când râde toate silabele se dezlănțuie formând un șir de mărgăritari
versuri aidoma cântecelor de heruvimi
în fiecare dimineață dăm naștere copiilor noștri
doar prin simple atingeri și priviri
¡ah ce tată sunt... ¡ce poet
și ioana... un orfeu
001.291
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cezar C. Viziniuck
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 153
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Cezar C. Viziniuck. “Poema sin verguenza II.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cezar-c-viziniuck/poezie/14061941/poema-sin-verguenza-iiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.