Poezie
amăgiri
1 min lectură·
Mediu
m-am trezit de dimineață
bruma groasă mi-a răpit și ultima
părticică de vară
prea mult alb - strig
prea mult soare înghețat
zgribulit pe cer
ridicați-vă voi morților
răceala sufletelor a
înghețat pământul
pentru ce încerc să exorcizez lumea
de răceala din suflete
iubirea nu mai luptă
a căzut pradă cuvintelor goale aruncate
anapoda în vânt
mă chinui să trăiesc aceleași amintiri
de veacuri dar mintea cade
în hăul amnezic
trăiesc visul ca o realitate
amăgiri
veșnice amăgiri genetice
001.340
0