Poezie
Adulterinii VII
1 min lectură·
Mediu
privirea ta mă prinde din urmă
ea nu merge drept
ea mă urmează șerpuind
cu viteza calului în galop
deplasarea privirii tale
e aidoma sufletului de pasăre
vine în zbor
mă ajunge
mă lovește
cu aripi de unicorn
peste obraji
ochii mei varsă sânge
la amintirea privirii tale
e atâta liniște aici
încât îți aud privirea
pași monotoni
pe pardoseala cerului
eu urc muntele de cleștar
cu privirea ta în spate
e atât de grea povara
că m-am gârbovit sub ea
și îngerul acela
ce-mi tot atinge creștetul
cu spada
îmi amintește mereu
de ea
în noaptea aceia
când luna ne-a nis continuu
trupurile adulterine
001.159
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cezar C. Viziniuck
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 105
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 29
- Actualizat
Cum sa citezi
Cezar C. Viziniuck. “Adulterinii VII.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cezar-c-viziniuck/poezie/14022104/adulterinii-viiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
