Poezie
Poemul bărbatului înșelat
1 min lectură·
Mediu
Dormi copilă unduindu-ți trupul firav pe cearșaf.
Eu să stau la căpătăiu-ți și să-ți scriu un epitaf.
Ce să zic, mi-ai fost fidelă precum o curtezană
Și mi-ai adăugat pe trupu-mi lâng-o rană, o altă rană.
Am închis ochii la toate și din suflet te-am iubit,
Dar stai drept tu și socoate cât de tare m-ai prostit.
Veneai noaptea pe-ntuneric și mi-te-așezai pe pat
Torce-ai galant ca o felină... Nimic nu ți-am reproșat.
Acum stau și îți scriu versuri ca un trubadur nebun
Și încerc la toată lumea frumusețea-ți să o spun,
Dar în van eu mă chinui să dezvălui așa ceva...
Cui să spun ceva ce toată lumea deja știa?
Doar tu ști iubito dragă, când eu copiii legănam
Tu te zbenguiai nebuno cu vecinul prin șopron.
Eu când trăgeam din greu să fac cinstit un ban
Tu ieșeai la o cafea cu vre-un tinerel golan.
Ei... Se resemnează omul și începe a-nghiți
Tot ce i se-tâmplă-n viață dacă e să fie, o fii...
Dacă e să aibă-acasă o muiere ce-i dă coarne
Ce-ar putea să facă omul? Ce-ar putea să facă, Doamne?
001.245
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cezar C. Viziniuck
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 184
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Cezar C. Viziniuck. “Poemul bărbatului înșelat.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cezar-c-viziniuck/poezie/14021785/poemul-barbatului-inselatComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
