Poezie
Plimbându-mi pașii pe cărări virgine...
1 min lectură·
Mediu
Plimbându-mi pașii pe cărări virgine
Acoperite cu frunze moarte, ruginii,
Iar crengile uscate pocneau cu suspine
Sub pași-mi apăsați de gânduri pustii.
Codrii seculari se-ntindea-mprejuru-mi
Chicotind la văzul unui vechi pribeag
Și ținând isonul, vântul și cu doru-mi
Foșneau frunzele curate ca pânza unui steag.
Cerul plumburiu îmi era de strajă
La plimbarea sfântă a dorului meu
Și izvorul lin ce țâșnea din stâncă
Susura-n surdină ca un mândru zeu.
Codrii se-ntind ca o mare verde
Peste munții falnici căzând în valuri
Și-atingând chiar cerul, undeva departe,
Întâmpinând norii ce veneau în stoluri.
Totu-i maiestos în gândurile mele
Ce le plimb prin codrii fără a-mi fi prea greu
Căci acestea, stol de păsărele,
Îmi inundă mintea și sufletul meu.
001.490
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cezar C. Viziniuck
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 119
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 20
- Actualizat
Cum sa citezi
Cezar C. Viziniuck. “Plimbându-mi pașii pe cărări virgine....” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cezar-c-viziniuck/poezie/13920280/plimbandu-mi-pasii-pe-carari-virgineComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.