Poezie
Sonet II
1 min lectură·
Mediu
Nu știu de ce, privindu-ți a ochilor lumină
Mă cuprinde-un dor și nu înțeleg de ce suspin
În sufletul meu. Cuprins fiind de-un puternic chin
Îți cecetez privirea pură, gingașă, senină.
Ești așa frumoasă și pură, dulcea mea copilă!
Ești precum o stea strălucitoare pe un cer senin;
Ești precum un înger din ceruri mult prea divin
Ce a coborât să-mi bage sufletul în vină.
Tu mi-ai propus, acolo, sub castani să ne iubim
Străjuiți în noapte de cer sub clar de Lună plină.
Îmbătați de-amorului plăcere divină
În ochi o noapte-ntreagă să ne privim
Și să ne trezim în zori cuprinși de o lumină
Ce scânteie-n iubire și dor, o, angelină.
1999
002.176
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cezar C. Viziniuck
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 113
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 15
- Actualizat
Cum sa citezi
Cezar C. Viziniuck. “Sonet II.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cezar-c-viziniuck/poezie/13918813/sonet-iiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.