Devenire intru devenire

Un text cu tenta de poezie gnomica, cam cum erau in voga prin primele trei decenii ale secolului 19 la noi, la autori remarcabili si nemuritori precum Sihleanu, Bolliac si altii. Textul de fata aduce nou o nota filosofarda si plina de intelepciune, ba ne mai face sa si radem pe alocuri(sic!)
Dupa umila mea parere acest soi de prozaism aforistic nu are mare legatura cu poezia! Dar desigur, pot exista cititori care sa gaseasca placerea estetica in acest text.

Ne batem pe burta cu acel \"exista\" de parca am vrea sa tintuim lumea doar intre astfel de repere :))... remarc efortul de a rosti rostirea ca rostire intr-o dorita ideala esentializare dar poezia unde este?

Exista o singură minciună adevărată, nici masculină nici
Nu exista limite când cerșești dragoste
Exista un singur nume: l-am mâncat la prânz și ne încolțește în stomac
Exista o singura lege periferică: să forțezi mâna norocului

...cred că
versurile tale s-au jucat cu mine
cu ultimele lucruri ai dreptate, pe ele le-am lăsat în pace definitiv... cred

Domnule Vladimir, spasit marturisesc, nici eu nu stiu unde-i poezia. Banuiesc ca s-a aratat primului cititor, o singura data. Acum, noi, restul, n-o mai vedem. Citim doar reziduurile lingvistice ramase in urma...

Cataline,ai spus o vorba mare,de duh,cum ca Poezia ni s-a infatisat o singura data ca si Mesia,dupa care noi pacatosii am ramas tanjind sa scriem de bine si frumos intru amintirea Sa.
Deci, al tau comentariu-justificare e mai bun decat poemul in discutie.Dar eu as incerca o reformulare a lui astfel:

Exista un singur adevar feminin
Exista o singura limita a decadentei
Exista un singur nume
Exista o singura greseala
Exista un singur fel de mancare
Exista o singura gradina
Exista Exista deci exist si eu
Existam noi de vina doi.

pentru gest, Valeriu. Eu doar m-am simțit atrasă de joc, am înscenat un mic dialog. Primul tău poem sugera ceva mai mult decat doi, atunci cand apare ea, sau fiecare in parte mai sarac, singuri. Al doilea vorbeste despre o vina comună a celor care uneori comentăm... mai puțin direct, sau mai puțin... exuberant poate. Eu n-am zis că e rău. Dacă nu mă atrăgea deloc, dădeam pagina. La mai mare! Să fiți sănătoși.

primul- este poemul lui Cătălin. Rectific.
Succes!

nu prea e poezie. nu ca ar conta. sunt niste mici \"ganduri\" pe care autorul le serveste posibililor cititori cu scopul de a-i face pe acestia sa se gandeasca la ce a spus. mie nu mi-a facut placere sa citesc textul, nu m-au interesat subiectele abordate si nici nu m-a incantat in vreun fel \"poanta\" de la sfarsit. probabil ca ar trebui sa il mai lucrezi.

Am trait atat de putin incat mi-e imposibil sa spun mai mult. Atat stiu, atat cunosc, atat pot - impotenta mea nu e camuflata.